Practici anticoncurenţiale în sectorul ospitalității

practicianticoncurentialeIndustria ospitalităţii se poate confrunta cu acţiuni şi reglementări tot mai severe în domeniul concurenţei, mai ales după ce Autoritatea de concurenţă a sancţionat 13 agenţii de turism cu amenzi în valoare totală de circa 2,45 milioane euro pentru coordonarea comportamentului pe piaţa comercializării produselor turistice.

Sancțiunile au apărut după ce s-a constatat că agenţiile de turism și-au coordonat cartelar politicile comerciale, cu scopul de a nu permite scăderea preţurilor pachetelor turistice comercializate.

Concurenţa dintre societăți joacă un rol foarte important în garantarea bunăstării consumatorilor, în realizarea unei repartiţii optime a resurselor existente şi în eficientizarea unor parametri precum prețul, producția, calitatea, varietatea sau inovarea. Toate persoanele fizice sau juridice angajate într-o activitate economică sunt obligate să respecte regulile de concurenţă. Legea interzice comportamentele de piaţă care împiedică, restrâng ori denaturează concurenţa.

Principalele practici anticoncurenţiale sancţionate de legislaţie sunt:

- Înţelegerile anticoncurenţiale sau practicile concertate (coordonarea comportamentului pe piaţă chiar fără să se fi încheiat un acord) între doi sau mai mulţi operatori economici. Cele mai grave sunt înţelegerile orizontale secrete, de tip cartel, privind fixarea preţurilor, împărţirea pieţelor şi clienţilor (inclusiv în cadrul licitaţiilor publice), limitarea producţiei şi distribuţiei.

Impunerea preţului de revânzare este, în multe cazuri, considerată de Autoritatea de concurenţă ca fiind o înţelegere gravă, având ca obiect, direct sau indirect, stabilirea unui preţ de revânzare fix sau minim, ce trebuie respectat de către cumpărător.

- Decizii ale asocierilor de societăți privind stabilirea şi impunerea unei conduite comune membrilor săi, în privinţa, spre exemplu, a preţurilor, standardelor sau a unei obligaţii de a schimba informaţii sensibile cu privire la politica comercială. La nivel de principiu, sunt considerate informaţii sensibile din punct de vedere concurenţial informaţiile care pot fi calificate drept secrete de afaceri, care reprezintă know-how specific unei anumite activităţi sau care ar oferi un avantaj competitiv concurenţilor unei anumite entităţi. Cu titlu exemplificativ, pot intra în această categorie date anterioare, actuale sau viitoare cu privire la: preţuri (strategii, reduceri, discounturi), structura preţurilor (cercetare, producţie, distribuţie), termeni şi modalităţi de comercializare, strategii de promovare, veniturile şi volumele correlate vânzării, marja de profit, cota de piaţă, teritorii, liste de clienţi / distribuitori / furnizori, ofertele planificate şi / sau depuse, volume achiziţionate, planuri de afaceri şi investiţii (anticiparea intrării pe piaţă, investiţii planificate) sau nivelul de utilizare a capacităților de producţie.

- Comportamentul abuziv săvârşit de un operator economic care deţine poziţie dominantă pe o piaţă poate îngrădi / elimina concurenţa prin practici de excludere (câştigarea de noi clienţi prin practicarea unor preţuri menţinute artificial la un nivel scăzut cu scopul de a înlătura concurenţa), de exploatare (impunerea unor preţuri nejustificat de mari) sau de discriminare (practicarea unor reduceri speciale pentru clienţii care au drept furnizor unic sau principal întreprinderea aflată în poziţie dominantă).

- De asemenea, companiile care achiziţionează / înstrăinează o societate (ori părţi din acesta) sau înfiinţează o întreprindere împreună cu un partener trebuie să ia în calcul obţinerea unei decizii de autorizare de la autoritatea de concurenţă, atunci când legea impune această procedură.

legeaconcurentei

Spre exemplu, în sectorul HoReCa, poate fi considerată drept practică anticoncurențială încheierea de contracte privind prestarea anumitor servicii de promovare în beneficiul produselor unor producători sau semnarea contractelor prin care producătorii dau spre folosinţă gratuită echipamente pentru comercializarea unui produs, conţinând clauze restrictive.

Contractele de promovare presupun exclusivitate la expunere şi, în unele cazuri, achiziţionarea unui volum minim de produse şi/sau limitarea sursei de aprovizionare la distribuitorii desemnaţi, ceea ce contravine legii. De asemenea, s-ar impune eliminarea din contracte a clauzei referitoare la achiziţionarea volumelor agreate de la distribuitorul indicat de producător pentru acordarea sub formă de împrumut a unor bunuri (precum vitrine frigorifice, copertine, corturi, încălzitoare terasă, baruri mobile, umbrele, garduri împrejmuire, meniuri, mobilier etc.) în condiţii de exclusivitate.

În ceea ce privește contractele de distribuţie exclusivă, acestea sunt exceptate de la aplicarea legii concurenţei în măsura în care cota de piaţă a furnizorului şi a cumpărătorului (luate individual) nu depăşesc 30%. Doar că, în România anului 2019, suntem în prezența unei structuri tip oligopol a pieţei în ceea ce privește o gamă largă de produse, de la băuturi răcoritoare și bere până la unele produse congelate.

Sancțiunile pentru încălcarea normelor de concurenţă sunt drastice, Consiliul Concurenţei impunând o amendă contravenţională de până la 10% din cifra de afaceri totală înregistrată în anul financiar anterior.

Un angajat poate răspunde disciplinar (reducerea salariului, desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă) dacă prin comportamentul lui a angajat răspunderea contravenţională a societăţii, indiferent de poziţia ocupată de acesta în cadrul întreprinderii, în situaţia în care acesta încalcă normele de concurenţă cu bună ştiinţă sau din greşeală.

Conform legii concurenţei, fapta oricărei persoane care exercită funcţii de conducere în cadrul unei întreprinderi, de a concepe sau organiza, cu intenţie, vreuna dintre practicile interzise de reglementările din domeniul concurenţei constituie infracţiune.

Independent de obligaţia plăţii unei amenzi contravenţionale, în cazul săvârşirii unei încălcări a normelor dreptului concurenţei, există, pentru societate, obligativitatea reparării prejudiciului cauzat prin respectiva încălcare.

Punând în balanţă costurile pe care le suportă o companie confruntată cu amenzi usturătoare sau o publicitate negativă în mass-media, pe de o parte, şi, pe de altă parte, costurile pe care le presupune adoptarea unor măsuri de îmbunătăţire a programului de conformare şi limitare a riscului de încălcare a legii concurenţei, compania va realiza că a doua categorie de costuri este mai redusă.

Articol scris de avocat Constantin Neacșu, pentru ediția 92 a revistei Horeca România.