Cum să te pregătești de controalele „Cronos”

Direcția Generală Antifraudă Fiscală și Inspecția Muncii au demarat deja campania „Cronos”, prin care controlează munca „la negru” sau potențiale fraude fiscale din domeniul alimentației publice. Înainte de fiecare „vizită” a organelor comune de control, administratorii societăților vizate ar trebui să țină seama de câteva repere.

Organele comune de control vizează societățile care plătesc salarii subdeclarate față de media pe ramură, au un procent semnificativ de angajați cu salariul minim pe economie, au o cifră de afaceri mare, dar un profit declarat foarte mic, beneficiază de împrumuturi semnificative de la asociați fără venituri justificative pentru creditări sau înregistrează neconcordanțe între informațiile declarate privind tranzacțiile realizate și cele declarate de partenerii de afaceri.
Controalele mai vizează atât munca nedeclarată, cât și munca subdeclarată, respectiv, cazuri de muncă în care nivelul real de salarizare este declarat parțial.

Din perspectivă fiscală, principalele obligații care sunt verificate se referă la:
Înregistrarea în evidențele contabile și fiscale a tuturor operațiunilor realizate și calculul exact al impozitelor și contribuțiilor datorate. O importanță deosebită prezintă atât evidențierea tuturor sumelor plătite în mod direct, ca salarii, pentru munca prestată, cât și încadrarea corectă din punct de vedere fiscal, a tuturor avantajelor, în bani sau în natură, acordate în legătură cu o activitate dependentă.
Îndeplinirea corectă și în termenul legal al obligațiilor declarative.
Plata, la termenele legale, a impozitelor și taxelor datorate, în special a celor care se realizează prin stopaj la sursă.

Din perspectiva relațiilor de muncă, principalele repere se circumscriu următoarelor aspecte de legalitate:
Contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, în limba română, cel târziu în ziua anterioară începerii activității de către salariat. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă și de înmânare a unui exemplar salariatului îi revin angajatorului.

Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în Registrul general de evidență a salariaților, care se transmite Inspectoratului Teritorial de Muncă, cel târziu în ziua anterioară începerii activității.

Perioada de probă se desfășoară după încheierea contractului individual de muncă. Pe durata executării contractului de muncă poate fi stabilită doar o singură perioadă de probă. Pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, raportul de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la inițiativa oricăreia dintre părți, fără a fi necesară motivarea acesteia.

Durata timpului de muncă:

normă întreagă – 8 ore pe zi (timp de 5 zile) şi de 40 de ore pe săptămână.

durata maximă – 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.

repausul între două zile de muncă nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive.

durata zilnică a timpului de muncă de 12 ore trebuie să fie urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore.

Munca suplimentară este munca prestată, cu acordul salariatului, în cursul săptămânii de lucru și se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. În situația în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă, este obligatorie acordarea unui spor de cel puțin 75% din salariul de bază, corespunzător duratei acesteia.

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile, caz în care este obligatorie acordarea unui spor la salariu.

Angajatorul are obligația de a ține la locul de muncă evidența reală a orelor de muncă prestate de fiecare salariat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit a programului de lucru.

Se consideră MUNCĂ NEDECLARATĂ:

*primirea la muncă a unei persoane fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activităţii;• primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii;• primirea la muncă a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat;• primirea la muncă a unui salariat cu depăşirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.

Se consideră MUNCA SUBDECLARATĂ

*acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit şi evidenţiat în statele de plată a salariilor şi în declaraţia lunară privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate, amenda fiind de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situaţie.