După 20 de ani…
Sărbătorim 20 de ani de la primul număr al revistei Horeca România. 20 de ani în care revista a fost alături de industria de ospitalitate și i-a urmărit evoluția. La ceas aniversar, merită să ne uităm un moment asupra acestei perioade și să reflectăm cum s-a dezvoltat HoReCa de astăzi.
Astăzi, HoReCa nu are imagine unitară, ci mai degrabă bi-polară. Avem, pe de o parte, o zonă progresistă, în principal în marile orașe și zonele turistice, unde observăm concentrare de lanțuri internaționale, antreprize locale chibzuit construite și conduse, restaurante de autor care au devenit destinații, concepte etnice sau abordări inovative – iar pe de alta parte, o zona retrogradă, înțepenită în timp, marcată prin autosuficiență și prin lipsă de viziune.
În urmă cu 20 de ani, a fost făcută cu surle și trâmbițe marea privatizare în turism. Însă în loc de evoluție am văzut cum hoteluri reputate de pe Litoral și alte perle ale României au fost lăsate în paragină. Lipsa unor politici în turism, lipsa de educație și de viziune a condus la degradarea unor locații cu istorie. În paralel, în zonele turistice s-au dezvoltat afaceri antreprenoriale – pensiuni, restaurante, cluburi au apărut ca ciupercile după ploaie, dar fiecare după chipul și asemănarea proprietarului, fără să fie impusă vreo normă estetică de integrare în zonă. Așa că multe orașe și stațiuni au ajuns un amalgam de prost gust, lipsit de orice simț estetic. Antreprize operate cu personal necalificat sau slab calificat, pe ideea că merge și așa. Și a tot mers așa, pentru că de partea cealaltă există un client mulțumit cu starea de fapt, pentru că alte repere nu avea. Din păcate, această stare de fapt există și astăzi în unele zone, acolo unde puterea de cumpărare este scăzută și competiția asemenea.
România nu e București sau Cluj. Și București nu este Frattelli sau Kaiamo.
În România, din păcate, și astăzi HoReCa suferă de lipsa de educație și profesionalizare, de viziune, de stil, de autosuficiență. Și poate cea mai gravă dintre toate este chiar auto-suficiența.
De partea cealaltă, aplaudăm antreprizele de succes, cele care au fost construite cu multă muncă, educare continuă, tenacitate și care au demonstrat leadership și longevitate. Cele care au performat într-un mediu concurențial, bazat pe legea cererii și a ofertei, pe nevoia unor diferențiatori și a unei poziționări de marketing. Dezvoltate în principal în marile orașe pentru un client cu putere financiară mai mare, mai educat, mai plimbat, mai pretențios.
În ultimii 20 de ani au intrat în România tot mai multe lanțuri hoteliere și de restaurante, concepte de francize șamd. Ele au fost adevărate centre de know how de operare, de marketing, de educare a resursei umane. Au pregătit profesioniști și au creat knowledge în piață, în lipsa unor școli formale de business de ospitalitate care să producă specialiști.
În 2007 România a intrat în Uniunea Europeană. Momentul în care sute de mii de oameni au plecat să lucreze în alte state. După acest moment, segmentul HoReCa a cunoscut o dezvoltare accelerată: inspirație, know how în hoteluri și restaurante reputate din Europa. Deschiderea europeană a făcut ca tot mai mulți români să aibă experiențe de călătorii: hoteluri, restaurante, resort-uri, concepte diverse. Clientul român s-a educat, s-a rafinat. Din acest moment, a căutat experiențe similare și în România.
Au apărut apoi Master Chef și celelalte show-uri și emisiuni de cooking, bloggurile de rețete și… Instagram. Chefii au devenit rock stars și meseria de bucătar a devenit deodată interesantă. Emisiunile TV au devenit hub-uri de resurse: oameni talentați și profesioniști care au început să dea ora exactă în HoReCa.
Deschiderea europeană și show-urile TV au creat împreună shiftul de la a vinde un produs (mâncare, băutură, un pat) la a genera experiență. De la un simplu loc, la o destinație.
Nu putem finaliza radiografia fără să trecem în revistă impactul pandemiei. Afaceri închise, oameni fără locuri de muncă. Rezilienții au pivotat businessul acolo unde au intuit că există piață. Cine a ieșit din această criză, a ieșit mai puternic.
La Foodwise lucrăm cu mulți leaderi și challengeri din industrie. Am fost alături la bine și la greu. Și, fără excepție, cei care au trecut prin crize au fost cei care au demonstrat că au un brand puternic, care au investit permanent în brandul lor și care au știut să pivoteze businessul în funcție de context și oportunități.
În business vor fi mereu cei care câștigă și cei care pierd. Dar să fii la masa câștigătorilor nu e o chestiune de noroc. Implică efort constant, pasiune, creativitate și adaptabilitate permanentă.
Revista Horeca România este un reper pentru această piață de 20 de ani. Inspiră, aduce perspective noi, promovează modele de profesionalism pentru ca segmentul HoReCa să se dezvolte în fiecare zi, om cu om. La mulți ani, revista Horeca România, 1000 de ani!
Parte a grupului de comunicare Hello, cu o prezență în piață de 12 ani, Foodwise Marketing este un hub de branding, creativitate și comunicare pentru industria de food & beverages și ospitalitate din România – corporaţii, antreprenoriate şi comunităţi de consumatori. Competenţele Foodwise Marketing includ dezvoltarea de concepte „la cheie” în zona de retail şi HoReCa, branding şi comunicare integrată. www.foodwise.marketing/blog/
În 2022 compania a lansat heyoclub.ro – platforma de social engagement și influencer marketing, care pune brandurile în contact cu consumatorii lor printr-o rețea de micro influenceri și profesioniști din diverse domenii (bucătari, barmani, somelieri etc.), credibili in comunitățile lor.
