Clusterele, parteneriate de viitor
In lumea din ce în ce mai dură a domeniului horeca, existența ta cajucător independent poate fi amenințată fie de dispariție, fie de o preluare mai mult sau mai puțin ostilă din partea marilor concerne transnaționale. printre metodele de supraviețuire și promovare încercate la nivel mondial (mai puțin în românia, unde orgoliile încă își spun cuvântul), se numără clusterele.
Clusterele reprezintă un fel de parteneriate și cuprind un grup de industrii înrudite și alte entități importante din punct de vedere al concurenței: de exemplu, într-o anumită zonă geografică, își dau mâna, într-o asociere, un hotel, două restaurante, trei transportatori, o cameră de comerț și patru magazine cu produse locale, pentru a crea o identitate, chiar și un nume comercial distinct.
Definiția clusterului este întâlnită și în legislația din România (HG 918/2006 –Programul “Impact”), conform căreia clusterul este o grupare de producători, utilizatori și/sau beneficiari în scopul punerii în aplicare a bunelor practici din UE în vederea creșterii competitivității operatorilor economici.
Comunicarea Comisiei Europene “COM (2008) 652 /2008 către clustere de talie mondială în Uniunea Europeană – implementarea strategiei bazată pe inovare” definește clusterul că fiind un
grup de firme, actori economici conecși și instituții localizate într-o proximitate geografică și care au ajuns la gradul de mărime necesar dezvoltării de expertiză specializată, servicii, abilități și furnizori.
Avantajele acestor poli de competitivitate sunt multiple, unele dintre acestea constând în următoarele:
– reduc costurile individuale ale fiecărei 
societăți din rețea;
– realizează economii externe;
– membrii companiilor pot crește cifra de afaceri prin oferirea de produse în comun;
– pot apăra mai bine interesele reciproce bazate pe principii durabile și competitive;
– determină colectarea unor sume mari de bani la nivel local/bugetul central, generând astfel o evoluție pozitivă și competitivă a economiilor naționale, regionale și locale;
– joacă un rol decisiv în creșterea standardelor de viață atât în rândul locuitorilor, cât și al organismelor de administrare.
ASOCIEREA îN PARTICIPAȚIUNE CREEAZĂ AVANTAJE PENTRU OPERATORII DIN SERVICII ȘI TURISM
O modalitate concretă prin care se poate crea un cluster o reprezintă asocierea în participațiune. Potrivit dispozițiilor din Noul Cod civil, contractul de asociere în participațiune este „contractul prin care o persoană acordă uneia sau mai multor persoane o participație la beneficiile și pierderile uneia sau mai multor operațiuni pe care le întreprinde.” Principala deosebire între acest tip de asociere și o persoană
juridică o constituie faptul că prima nu are personalitate juridică. Pe cale de consecință, asocierea nu apare ca un subiect de drept distinct de membrii care o compun.
în raporturile cu terții, asocierea nu va avea drepturi și obligații proprii, ci acestea vor aparține unui sau unora dintre asociați.
Cu toate acestea, „dacă asociații acționează în această calitate față de terți sunt ținuți solidar de actele încheiate de oricare dintre ei” (art. 1953 alin. 2 din Cod Civil).
Pentru că nu are personalitate juridică, asocierea nu este supusă nici formalităților de publicitate prevăzute pentru persoanele juridice pentru a le face opozabile terțelor persoane. Asocierea este scutită de formalitățile de constituire și nici nu este înscrisă la Registrul Comerțului (așa cum sunt obligate persoanele juridice cu scop lucrativ) sau în Registrul asociațiilor și fundațiilor (unde se înscriu persoanele
juridice fără scop lucrativ).
Contractul este încheiat în formă scrisă, cerință care rezultă din art. 1950 din Cod Civil, ce prevede că acesta se probează doar prin înscris.
Potrivit art. 1952, „asociații rămân proprietarii bunurilor puse la dispoziția asociației. (2) Ei pot conveni ca bunurile aduse în asociere, precum și cele obținute în urma folosirii acestora să devină proprietate comună. (3) Bunurile puse la dispoziția asocierii pot trece, în tot sau în parte, în proprietatea unuia dintre
asociați pentru realizarea obiectului asocierii, în condițiile convenite prin contract și cu respectarea formalităților de publicitate prevăzute de lege. (4) Asociații pot stipula redobândirea în natură a bunurilor prevăzute la alin. (3) la încetarea asocierii” .
FONDURI EUROPENE PENTRU CLUSTERE
în programarea financiară 2014-2020, aproape 30% din fondurile europene sunt alocate creșterii competitivității, iar o bună parte din acești bani va fi direcționată spre crearea de asociații locale și regionale, dar și pentru proiectele dezvoltate de către clustere.
Costi NEACȘU, avocat
