PARTEA PLINĂ A PAHARULUI GOLIT DE SĂRBĂTORI

DUPA RISIPIREA MOMENTELOR DE MAGIE ALE SFINTELOR SĂRBĂTORI DE IARNĂ, LUNILE „GRELE” CARE URMEAZĂ ADUC NU DOAR DEPRESIVELE SCĂDERI ALE VâNZĂRILOR, CI ȘI RĂGAZUL îNTOCMIRII UNUI ABSOLUT NECESAR BILANÈš, CU OPORTUNITATEA UNOR REFLECÈšII ASUPRA VIITOARELOR STRATEGII. DIN PERSPECTIVA VINULUI, ACESTA ESTE ANOTIMPUL CâND SE CONSTRUIEȘTE „CARUL” îN CARE VA CĂLĂTORI SUCCESUL AFACERII DE HORECA îN VARA CE URMEAZĂ.

Acum avem timp să evaluăm care vinuri au avut vânzarea cea mai mare și care au devenit stocuri nerentabile. Care au fost preferințele consumatorilor și care producători au avut o abordare corectă și profesionistă a promovării vinurilor pe care le-au propus la listare. Acum este momentul să revizuim lista cu partenerii care ne vor furniza vinul mai departe.

DEBUSOLANTA INFLAÈšIE DE OFERTE
Trebuie spus că anul trecut a adus câteva mutații esențiale pe piața vinului, atât din punctul de vedere al ofertei, cât și din cel al serviciilor. Consumatorii au devenit mult mai bine informați și, ca atare, mult mai exigenți.
 
în privința serviciilor, la noi se remarcă de abia acum o cerere crescândă a prezenței somelierului în restaurant. Asta deși încă avem prea multe locații care ar vrea să vândă așa numitele vinuri mari, dar nu au nici măcar pahare corecte și carafe decantor. Sunt dezechilibre pe care însă piața le va regla. în treacăt fie spus, recent, Jancis Robinson, reputat critic de vin, semnala că în Statele Unite și în Occident, 2016 va fi un an greu pentru somelieri deoarece locul lor din sala de mese a fost luat de maitres d’hotel. La noi, din „fericire”, pericolul acesta e departe, cât timp sunt foarte puține restaurantele care au somelieri și maitres d’hotel în schemă.

în același timp, producătorii interni au ajuns la un număr considerabil și ne așteptăm la o creștere în continuare. Astfel, pe lângă etichetele devenite clasice, ale producătorilor consacrați, au apărut noi provocări senzoriale. Va fi destul de greu să discerni între ele în reformularea listei de vin. Mulți au tras deja clopotele politicii de poziționare a unor vinuri comune în segmentul „high end” al prețurilor înalte. Va fi și aceasta o consecință, dar nu una imediată. Cu siguranță, nu va fi nici singura și, poate, nici cea mai importantă.

Mulți dintre producătorii nou intrați pe piață aduc ca argument în propunerile de listare calitatea vinului lor. Evident, fiecare își vede produsul ca pe o vedetă în plină afirmare. Când vine însă vorba despre promovare, prea puțini au resursele și înțelegerea corectă a acestui proces devenit inevitabil în vânzarea vinului. Prea mulți încă ridică din umeri a nedumerire: adică ce ar trebui să mai facă ei în afară de un vin atât de bun așa cum este al lor? Răspunsul firesc la această întrebare care nu vine atât din aroganță, cât din ignoranță, este o serie de întrebări în replică. Cine mai știe în afară de dumneavoastră că acest vin este excepțional și merită prețul pretins? Aveți pe etichetă vreo medalie de la unul din concursurile interne sau internaționale de referință? Aveți vreo referință semnată de vreun membru ADAR? Aveți recenzii favorabile din partea comunităților din ce în ce mai numeroase de iubitori ai vinului?

CONCURSURILE DE VIN, ETAPĂ-JALON îN CONSACRAREA UNUI VIN
Așa cum pentru un manager de restaurant este obligatorie frecventarea târgurilor de vin – măcar a celor naționale, mai ales că nici nu sunt multe -, tot așa pentru producători a devenit indispensabilă prezența la concursurile de vin și, în special, la cele câteva care reprezintă etape de referință în afirmarea lor.

O analiză corectă a raportului costuri-beneficii în această prezență va anula cele câteva mituri care au determinat până acum o slabă prezență a vinului românesc în aceste competiții. în primul rând, în condițiile actualei inflații de oferte, nu te mai poți poziționa în segmentul vinurilor de la premium în sus eludând participarea la competiții cum sunt Concurs Mondial de Bruxelles, International Wine Contest Bucharest, precum și la târguri ca Good Wine (București), Vinexpo (Franța), Vinitaly (Italia), sau ProWine (Germania).
Participarea la un astfel de concurs aduce în primul rând un plus de imagine. Nu trebuie urmărită în primul rând medalia în sine, cât aprecierea juriului care trebuie văzută ca un reper în confirmarea sau în corectarea calității produsului.
 
De abia când ai reușit să aduci pe etichetă o astfel de medalie, ai dreptul să ai așteptări de profit din partea consumatorului. Este o recomandare care va ajuta și somelierul să ridice vânzările restaurantului sau ale magazinului specializat, la nivelul dorit. Sunt din ce în ce mai mulți manageri de restaurant care înaintea discuțiilor cu agenții de vânzare ai producătorilor și importatorilor, preferă să consulte listele cu rezultatele de la aceste concursuri. Și asta spune mult despre mutațiile în abordarea vinului de pe piața internă.
 
Anul acesta, primul eveniment care nu trebuie ratat este a 23-a ediție a Concours Mondial de Bruxelles, care va avea loc în perioada 29 aprilie – 1 mai, în Plovdiv, Bulgaria. Rezultatele finale vor fi publicate pe 6 mai a.c.
Credibilitatea acestei competiții a fost construită de-a lungul experienței acumulate în cei 22 de ani de existență. Ea rezidă în reputația celor 320 de experți internaționali atent selecționați, care analizează circa 9.000 de probe de pe tot mapamondul la fiecare ediție.
De asemenea, evenimentele pre și post competiție garantează relevanța rezultatelor finale.

Anul acesta, primul eveniment care nu trebuie ratat este a 23-a ediție a Concours Mondial de Bruxelles, care va avea loc în perioada 29 aprilie – 1 mai, în Plovdiv, Bulgaria. Rezultatele finale vor fi publicate pe 6 mai a.c. Credibilitatea acestei competiții a fost construită de-a lungul experienței acumulate în cei 22 de ani de existență. Ea rezidă în reputația celor 320 de experți internaționali atent selecționați, care analizează circa 9.000 de probe de pe tot mapamondul la fiecare ediție. De asemenea, evenimentele pre și post competiție garantează relevanța rezultatelor finale.