Mai există sezonalitate de care ar trebui să ținem cont?

Suntem extrem de aproape de sezonul estival, iar asta pe vremuri însemna că cei cu un business ce funcționează pe tot parcursul anului începeau să își facă griji că vor pierde din oameni. Se va mai aplica formula asta în sezonul de vară 2018?

A fost o perioadă în care să ai un job sezonier era cel mai fain lucru pe care îl puteai face. Iarna erai la munte, iar vara erai la mare. Munceai de la prânz până noaptea, făceai bani, iar distracția venea la pachet cu toate astea. Ele reprezentau toate ingredientele necesare unui tânăr aflat în vacanță. Nici nu conta dacă aveai cu adevărat nevoie de bani sau, de fapt, voiai doar să mergi cu gașca la mare sau la munte și să te distrezi. Hotelierii erau mulțumiți, aveau personal suficient, ba chiar aveau de unde alege, iar tinerii își vedeau de ale lor.

Haideți să vedem dacă litoralul românesc a rămas un loc atractiv, iar conceptul de “sezonier” mai poate fi unul de actualitate.

Anul trecut s-a observat tendința unui litoral mai mult de weekend. Turiștii vin într-un număr mult mai mic în timpul săptămânii și mult mai mulți sunt cei care vin la mare la sfârșit de săptămână. Asta a dat un sentiment de instabilitate, cel puțin în ceea ce privește veniturile. Angajatorii nu mai pot să le garanteze angajaților un venit care să-i mulțumească, pentru că și ei la rândul lor se confruntă cu aceleași probleme, văzute doar dintr-un alt unghi.

în continuare, oamenii buni ne sunt luați de străini pentru a asigura servicii de calitate turiștilor lor, iar noi ne uităm neputincioși și ne întrebăm dacă mai putem face mare lucru în acest sens, plus că, în continuare, nu putem concura cu ei, noi neavând cum să le oferim angajaților ceea ce și nouă ne lipsește. Cel mai rău este când ne dăm seama că suntem peste ei și că ceea ce noi avem este mai bun, din mai multe puncte de vedere. Și atunci ce e de făcut? Căutăm și în 2018 să facem ceva să ieșim din acest cerc vicios: să ne ținem oamenii buni, să oferim servicii de calitate, să aducem mai mulți turiști la noi, de la un an la altul.

încă nu suntem suficient de mecanizați ca să ne putem lipsi de oameni. Asta e ceea ce nu reușim încă să înțelegem. Noi nu punem încă oamenii pe primul loc sau măcar pe primele două locuri. Am întâlnit mulți angajatori care aveau tendința de a lăsa angajarea oamenilor și problema salariilor acestora, pe ultimul loc. Cu toții se preocupă de locație, investesc bani foarte mulți în amenajarea ei, în finețuri etc. La final ea arată excepțional, nimic de zis. însă, ce nu iau ei în considerare (și asta e o tendință generală) e cine le va asigura serviciile sau, altfel spus, cine se va ocupa de clienții lor, de munca și de banii lor investiți.

întotdeauna ne vom întoarce într-un loc în care am fost foarte bine serviți și mâncarea a fost grozavă. Ne uităm și la locație, nimic de zis, dar tot oamenii sunt cei care își pun amprenta.

Să fim serioși, asta nu e o regulă valabilă doar în ospitalitate. De câțiva ani ieșim din țară foarte des, ne facem concediile pe alte meleaguri și ne amintim cu plăcere cum am fost tratați. Chiar și la vecina noastră Bulgaria. Oriunde avem nevoie de servicii de calitate, ne vom uita în primul rând la asta. Degeaba e un hotel de 5 stele care arată extraordinar, dacă serviciile nu se ridică la același standard. Sau, chiar dacă se inaugurează un club spa de ultimă generație, oamenii își vor aminti cum au fost tratați și abia după aceea cum arată locația, ce produse foloseau etc. Garantat!

CE AR TREBUI SĂ FACĂ ANGAJATORII?

• Să se asigure din timp că au oameni buni, chiar dacă, oficial, încă nu au început treaba. Să nu aștepte până în ultimul moment, pe principiul: “N-am dat drumul la treabă, n-am bani să-I plătesc.”
• Să înceapă din timp instruirea lor. Dacă au luat începători, să se asigure că îi vor da pe mâna unui om bun, care știe ce face și care le va arăta ce au de făcut.
• Să aibă variante de back up, tot din timp. Să ceară recomandări, să aibă la îndemână încă 3-4 CV-uri, orice îi poate ajuta să nu rămână descoperiți atunci când le pleacă cineva.
• Să angajeze atât oameni buni, specializați în domeniul respectiv, cât și juniori. E nevoie de o balanță, de un echilibru. Juniorii pot învăța de la cei buni și își dau interesul dacă le place și recunosc valoarea specialistului.
• Să găsească un echilibru între nivelul salarial oferit și așteptări. Principiile de altă dată nu se mai aplică și azi, oamenii au nevoie de un minim garantat care să le asigure un confort și abia apoi se apucă de treabă.
• Să se uite atent la oamenii pe care îi angajează. Să se potrivească cu locul, să se poată integra repede, să aibă o anumită ținută și atitudine.
• Să nu uite că fiecare om angajat reprezintă locul respectiv. Un client nu va spune cu nume și prenume cine nu l-a servit la timp, dar va spune sigur că la “Restaurantul X” mâncarea nu vine când trebuie și angajații nu își dau interesul.

Dacă nu putem să bifăm cât mai multe din punctele de mai sus, ce ne rămâne de făcut? Să luăm în calcul un necesar minim de personal, fără de care nu putem funcționa, și să îi oferim condiții bune de muncă, astfel încât ei să nu plece la alții sau, mai rău, în afara țării. Le spunem de la început că doar pe ei ne bazăm, dar că îi vom răsplăti pe măsură.

La un moment dat, am primit aceste întrebări de la câțiva tineri aflați la început de drum: “Care e rolul unui manager? Care e diferența dintre un “angajat” și un “manager” cu adevărat?

Angajatorul este acela care îi arată angajatului ce are de făcut. El este cel care trasează direcția. Un angajat trebuie să știe încă de la început ce se vrea de la el, pentru ce este responsabil, iar cel căruia îi revine rolul ăsta, care trebuie să-i spună asta, este angajatorul.

Până la urmă, cel mai important lucru este dat de ceea ce noi ne dorim anul acesta. Nu mai funcționează tehnicile vechi, mai degrabă contează aspectul emoțional, sentimentul de apartenență la o companie, fie ea și o terasă de vară. Dacă oamenii se simt bine unii cu alții, dacă simt că aparțin acelui loc și că sunt importanți pentru managerii sau angajatorii lor, atunci vor da ce au ei mai bun. Altfel, își vor căuta locul în altă parte. Uneori, chiar și pe bani mai puțini. Să sperăm că vom ține cont cu toții de aceste aspecte și atunci sigur vom avea un sezon excelent.

Articol scris de Aida Chivu (www.r-hr.ro) pentru ediția 86 a revistei Horeca România.