Mai bine comandăm ceva…
Lumea se schimbă, gusturile se educă, banii au valoare doar dacă sunt transformați în experiențe și timpul a devenit prea puțin și prețios pentru a-l cheltui pe activități banale; pe scurt, am enumerat principalele premise de la care s-a construit boom-ul industriei de mâncare livrată la domiciliu.
O dată cu creșterea în relevanță economică a unei generații profund digitalizate, care trăiește într-un ritm alert, opțiunile culinare au devenit și ele extrem de variate.
Părinții noștri alegeau să gătească acasă dintr-un mix de dorință de a face economii și din lipsa de curaj în a experimenta gusturi noi, dar, treptat, împreună cu copiii lor, au descoperit avantajele unei pizza livrate acasă după o zi lungă de muncă.
Beneficiile practice ale sistemelor de livrare la domiciliu sunt de necontestat, dar marea schimbare ce a venit cu aceste noi opțiuni este cea culturală. Românii au descoperit Asia cu fiecare comandă de pachețele de primăvară, noodles și pui Shanghai. America a intrat în casele românilor împreună cu nenumăratele opțiuni de burgeri reinterpretați. Mâncarea vegetariană sau dietele gluten free au devenit accesibile și ușor de procurat în mai toate orașele mari.
Românii călătoresc, descoperă mâncăruri noi și vor să-și completeze universal culinar și cu alte preparate decât cele familiare gastronomiei de acasă. Alături de opțiunile exotice observăm impactul unui trend social extrem de puternic în multe alte domenii, și anume Nostalgia. Preparatele din zona de comfort food sau care ne fac să ne gândim la copilărie și la familia aflată de multe ori departe au ajuns în topul alegerilor consumatorilor de food delivery. Orez cu lapte, găluște cu prune sau ciorbă de perișoare sunt doar câteva dintre preparatele pe care românii preferă să le comande în porții mici acasă sau la birou.
Extinderea orizonturilor culinare vine și pe fondul unei recuperări accelerate a unor obiceiuri sociale și de consum pe care Europa de Vest le-a construit în ultimele decenii. La întoarcerea din vacanță nu revenim doar cu gândul la infrastructura de invidiat a altor țări ci și cu dorul de noile descoperiri culinare. Comanda pentru acasă scutește consumatorul și de alte provocări ce pot să genereze disconfort: ce aleg, cum se folosesc corect bețigașele, cum combin ingredientele pentru a obține gustul autentic.
Efectele schimbării comportamentului de consum alimentar al românilor se resimt cel mai puternic și cu efect pe termen lung în zona de business. Uber Eats, foodpanda, Takeaway și Glovo sunt principalele platforme digitale care au funcția de agregare a ofertelor de mâncare pentru acasă. în acest moment, sunt înregistrate la nivel național în jur de 10.000 de restaurante active în piața de livrare de mâncare.
Accesul extrem de facil la o ofertă vastă de preparate, posibilitatea de plată automată din cont și toate metodele de marketing implementate (vouchere de discount, livrare fără cost, premii) au dus la o creștere spectaculoasă a cifrelor de afaceri. La principalele rețele internaționale de food delivery se adaugă și tot mai multe restaurante locale care au înțeles impactul în rezultatele de business pe care îl poate avea investiția în mijloacele de livrare.
Gradul de digitalizare a marilor orașe a ajutat enorm dezvoltarea acestei nișe a industriei alimentare. Aplicațiile mobile pun laolaltă oferte variate și, cu doar câteva gesturi, oricine poate alege între mâncare tradițională românească, exotismul moderat al bucătăriei orientale sau preparate cosmopolite precum sushi sau ramen.
Dacă Bucureștiul este punctul de plecare pentru mai toate trendurile, marile orașe aflate în plină expansiune precum Cluj, Iași sau Timișoara au recuperat rapid decalajul și au venit cu un mix de platforme globale și inițiative private locale pentru a asigura opțiuni de calitate pentru comunitățile lor.
Una dintre cele mai mari provocări pe care industria de restaurante o are în România este deficitul de forță de muncă. Ei bine, tocmai aceste schimbări în comportamentul de consum și adaptabilitatea la trenduri sunt puncte de plecare pentru cei care știu să profite de un context extrem de dinamic.
Joburile de livratori au fost preluate fie de tinerii care își doresc libertate de program și de acțiune, fie de cei care caută să-și completeze veniturile fără însă a se bloca în rigorile unei activități statice. Lipsa investiției în personalul de service oferă angajatorilor ocazia să plătească mai bine bucătarii și astfel să-și stabilizeze afacerea. Un segment relevant de angajați a apărut în urma dezvoltării acestei industrii, iar odată cu el se schimbă mentalități, legislație și modele de business. Marile orașe sunt împânzite de imaginea livratorilor pe bicicletă ce servesc și interesului de branding și vizibilitate.
După succesul aplicațiilor și platformelor de agregare de oferte trebuie trecut la pasul doi, și anume la cum se traduce asta în succesul de business al restaurantelor care aleg să-și construiască oferta în jurul acestei metode de vânzare.
Geotargetarea și review-urile care influențează fiecare decizie de achiziție sunt principalele filtre de care trebuie să se țină cont. Indiferent de platforma de vânzare și livrare a mâncării, cel mai relevant argument rămâne standardul de calitate pe care restaurantul decide să-l onoreze.
Coerența între felul în care se comunică brandul, conținutul meniului pe care îl promovează, politica de prețuri și cât de mult ține cont de feedback-ul clienților reprezintă baza pe care se poate articula o poveste de succes în această industrie, indiferent de metoda de vânzare.
Consumatorii din România sunt principala forță care determină schimbarea practicilor de business. Rapiditatea cu care sunt preluate, adaptate și considerate obligatorii tendințele internaționale fac din piața locală una extrem de dinamică, care oferă șansa ca recuperarea investiției să se petreacă mult mai repede decât în societăți cu tradiție culinară și de consum.
Articol scris de Ana Andrei, Strategy Consultant Hospitality, pentru ediția 95 a revistei Horeca România.
