Profesioniștii HoReCa pot solicita eșalonarea simplificată a datoriilor din criză

în vederea aplicării unor măsuri fiscale benefice pentru mediul de  afaceri în contextul în care măsurile pentru combaterea pandemiei de COVID-19 au generat dificultăți de natură financiară, Guvernul României a prelungit mecanismul simplificat de eșalonare la plată, prin emiterea O.U.G. 226/2020, apărută în Monitorul Oficial pe 31 decembrie 2020.

Deși, în prezent, Codul de procedură fiscală reglementează amplu eșalonarea la plată, prevederile noilor reglementări sunt semnificativ diferite față de cele anterioare, întrucât această facilitate se dorește a fi mai ușor de accesat, pentru a limita efectele negative generate de pandemie.

Așadar, noua procedură a eșalonării, derogatorie și mult simplificată față de cea anterioară, aduce o serie de beneficii contribuabililor care au acumulat obligații fiscale începând cu data de 16 martie 2020, însă cu anumite condiții: să nu înregistreze obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență și nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală; să nu se regăsească în procedură de insolvență sau dizolvare; să aibă depuse toate declarațiile fiscale la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Eșalonarea simplificată poate fi accesată până pe 31 martie 2021 de către o persoană fizică sau juridică care a acumulat datorii de la începutul pandemiei.

Solicitanții care optează pentru eșalonarea simplificată a datoriilor trebuie să achite o mică dobândă la stat (0,01% pentru fiecare zi de întârziere). Pe de altă parte, debitorii scapă de necesitatea constituirii de garanții.

Pentru a accesa eșalonarea la plată simplificată trebuie doar îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:

• să se depună o cerere (fie la registratura organului fiscal, fie prin poștă, cu confirmare de primire ori prin intermediul serviciului „Spațiu privat virtual“), sub sancțiunea decăderii. La cerere, se poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare;
• să nu se înregistreze obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală. în cazul în care, la data stării de urgență se înregistrează astfel de obligații fiscale restante, acestea trebuie stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
• să nu fie în procedura falimentului;
• să nu fie în dizolvare;
• să fie depuse toate declarațiile fiscale până la data eliberării certificatului de atestare fiscală;
• să nu se fi stabilit răspunderea potrivit legislației privind insolvența și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 25 și 26 din Codul de procedură fiscală. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră a fi îndeplinită.

Cu toate că lucrurile par simple, alegerea acestei proceduri ori a altui mecanism pentru gestionarea datoriilor la stat (amnistia fiscală, eșalonarea din Codul de procedură fiscală sau restructurarea financiară) trebuie făcută cu prudență managerială și analiză contabilă temeinică, în funcție de situația specifică a fiecărui debitor.

Pe tărâm macroeconomic, prin măsurile de eșalonare, deficitul public nu poate decât să crească, fără ca acest impact să fi fost prevăzut în nota de fundamentare a Ordonanței de eșalonare pentru a se ocoli prevederile Legii Responsabilității Fiscal Bugetare, care prevede că, în acest caz, este nevoie de opinia Consiliului Fiscal și măsuri de încadrare în Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022.

Articol scris de avocatul Constantin Neacșu, pentru ediția 101 a revistei Horeca România.