Oenoturismul, o nișă în plină ascensiune

Odată cu creșterea numărului cramelor, a spațiilor de cazare aferente acestora și a sălilor de degustare, turismul viticol a luat amploare în România. Creșterea numărului de turiști se reflectă și în procentul de vinuri vândute direct la cramă.

România are mai multe regiuni viticole, care merită descoperite în mod egal, pentru că fiecare regiune își are farmecul propriu, unicitatea ei, secrete de descoperit și de împărtășit.
Conform Alinei Iancu, co-fondator CrameRomania.ro și Revino.ro, podgoriile cele mai căutate sunt în vecinătatea marilor orașe, cum ar fi podgoria Dealu Mare care este și cea mai compactă și se află situată la 100 km distanță de Capitală, între orașele Ploiești și Buzău. De asemenea, Podgoria Banatului și Miniș Măderat, care sunt situate lângă Orașele Timișoara și Arad, podgoria Drăgășani are și ea crame care stau foarte bine la acest capitol, însă notabile sunt și cramele din Vrancea, Transilvania, chiar și Dobrogea, care pun din ce în ce mai mult accent pe turismul viticol.

Elementele turismului viticol
Vizitarea unei crame include mai multe elemente, fără de care o ofertă nu se poate încadra în categoria oenoturism. Așadar, prezentarea procesului tehnologic este unul dintre elemente, apoi degustare de trei – zece vinuri, însoțite de neutralizatori (pâine, brânză etc) și apă, cât și plimbare în vie (la cerere, dacă starea vremii este favorabilă).
Bine de știut este că o vizită la cramă durează aproximativ două ore, iar rezervările se fac în prealabil, cu 10 – 30 zile înainte, în funcție de perioadă. La cerere, se poate oferi prânz sau cină (puse la dispoziție de cramă sau de o firmă de catering). Cazarea se face la cramă sau, de cele mai multe ori, în apropierea cramelor, la 3 – 7 km distanță. Transportul se poate face cu mașina personală sau cu microbuz rezervat în prealabil.
„Scopul principal este vânzarea vinurilor direct la cramă, însă este o investiție mare și devine profitabilă după o perioadă de doi-trei ani de promovare, perioadă în care se investește în personal specializat. Cei care oferă cazare sunt, însă, cei mai solicitați”, precizează Alina Iancu, co-fondator Revino.ro, platformă dedicată turismului viticol.
Un pachet mediu de degustare costă între 65-75 lei/persoană și poate ajunge chiar la 150 lei, în funcție de tipul de vinuri. Iar dacă se dorește și mâncare, se mai adaugă 50-100 lei/persoană. însă nu toate cramele oferă mâncare, unele servesc doar mici gustări cu pâine, brânzeturi și specialități din carne. De asemenea, cramele pot pune la dispoziția oaspeților. săli pentru team buildinguri, dar și diferite activități recreative.

„Turismul viticol s-a dezvoltat timid, uneori haotic, dar găsesc că e important că se dezvoltă în continuare. Ar ajuta opțiuni mai multe de cazare, infrastructură mai bună, activități diverse în ofertă, altele decât tururile cramelor și degustări – mă gândesc la biking, trekking, running, live act-uri, festivaluri șamd.
Cred că turismul viticol nu reprezintă încă o opțiune reală de vacanță, nu aș vrea să amăgesc pe nimeni, dar mai cred că în următorii trei ani asta se va schimba radical. Turismul viticol în România este o nișă care are kilometri, nu centimetri”, spune Dan Burlacu, director executiv al Asociației Dealu Mare. Dan Burlacu își dorește ca, în maximum trei ani, regiunea viticolă Dealu Mare să ajungă un produs turistic integrat, care să fie prezentat de România la Târgurile Internaționale de Turism ca un produs de sine stătător, alături de Bucovina, Maramureș, Delta Dunării etc.

Regiunea Dealu Mare, un exemplu de Așa, da!
Asociația producătorilor din Dealu Mare a făcut un efort mare în promovarea oenoturimului în regiune. în realizarea proiectelor, membrii asociației au luat în calcul trei axe importante:
*Proximitate – doar 70 de minute față de București, dar și proximitatea dintre crame, trasee și obiective culturale/istorice/ale naturii;
*Diversitate – a cramelor, în primul rând, care au istorii diferite, convingeri diferite, feluri diferite de a oferi experiențe ori de a face vinurile;
*Calitate – a peisajelor, a activităților și a vinurilor.

în privința proiectelor, în derulare și/sau în plan, Asociația Dealu Mare se poate lăuda cu:
Evadare în Dealu Mare – un festival susținut la fiecare final de iunie, când oamenii pot descoperi cramele în cadrul unui eveniment organizat.
Sâmbăta sticlelor deschise (SSD) – eveniment ce presupune deschiderea cramelor în ultima sâmbătă a fiecărei luni calendaristice.
Ziua națională a gastronomiei și a vinurilor din România – organizată în prima duminică din Octombrie.
„Ne gândim și la organizarea unui festival de muzică, ne dorim, de asemenea, să încheiem parteneriate cu micii producători din zonă (brânzeturi, carne) pentru a fi în măsură să oferim oaspeților o experiență completă de degustare, încercăm să încheiem parteneriate cu agenții de turism pentru a crea produse turistice care acum lipsesc, avem colaborări cu autoritățile locale pentru a dezvolta integrat și sistematizat regiunea. Ce mă bucura pe mine enorm să afirm este că avem cu toții o direcție comună și că știm că avem nevoie să construim împreună”, completează Dan Burlacu, director executiv al Asociației Dealu Mare.

Pandemia, efect pozitiv pentru oenoturism
în perioada în care sectorul horeca a fost închis o perioadă destul de lungă, cramele au luat decizia să pună și mai mult accentul pe acest segment, de a fi deschiși pentru publicul larg, venind cu oferte gastronomice sau activități în vie. Astfel, se poate afirma că pandemia a potențat cumva turismul viticol, pentru că oamenii, aflați în imposibilitatea de a călători în afara țării, au început să descopere cramele, pe care le-au accesat măcar pentru a cumpăra vin, fiecare cramă având și un wine shop, un punct de desfacere.
Toate acestea au fost posibile cu atât mai mult cu cât turismul viticol se poate practica în orice perioadă a anului, mulți dintre operatori încercând să gândească activități specifice pentru fiecare sezon, care să îi determine și pe cei care deja au vizitat cramele să revină pentru noi experiențe.

Profilul consumatorului de turism viticol
Cei care aleg să viziteze cramele sunt, în general, persoane cu vârsta cuprinsă între 25-55 ani, cu studii superioare, pasionați de călătorii și gastronomie, curioși să descopere atracții mai puțin cunoscute. Acești exploratori și vectori devin adesea și ambasadori ai turismului viticol în noi medii.
„Trebuie să-ți placă vinul, sau cineva din cercul tău de prieteni sau colegi de muncă trebuie să te convingă să ajungi la o cramă. Apoi totul devine mai ușor și pentru o mare parte crește dorința de a se întoarce. Turismul viticol este o experiență, iar dacă este una frumoasă se transmite”, completează în acest sens, Alina Iancu, co-fondator a două site-uri care promovează cramele locale: CrameRomania.ro – bază de date bilingvă a cramelor din România și Revino.ro – platformă dedicată în primul rând turismului viticol de la noi din țară. De asemenea, Alina Iancu a creat și o hartă viticolă pentru a ajuta publicul la identificarea zonelor distincte, pentru a se familiariza mai mult cu podgoriile și cramele care fac parte din aceste regiuni.

Articol realizat de Cătălina Matei pentru ediția 105 a revistei Horeca România.