Cum investim în vinuri în 2022

Este oare vinul un instrument de investiții sigur? În loc de introducere, vreau să dau câteva cifre care să răspundă la obiecțiile scepticilor.

Vinul, ca și instrument de investiție, face parte din categoria investițiilor alternative, alături de artă, ceasuri de lux, bijuteri etc. Aceste investiții nu aduc profituri uriașe, dar și riscul de a pierde este foarte mic. Investiția în vinuri ocupă locul trei din punct de vedere al profitabilității, cu o marjă de profit de 9% pe an, mai puțin decât cele în whisky rare (+40%) sau cele în monezi (+12%), dar cu un trend în creștere.
Unii producători de vinuri, cum ar fi celebrele chateaux-uri din Bordeaux, au avut o creștere valorică și de peste 400% pentru vinurile de colecție.
În perioada crizelor economice, prețul vinului a scăzut cu aproximativ 20-30%, comparativ cu bursele care au ajuns până la 80%, iar scăderea prețurilor s-a datorat mai mult din lipsă de lichidități. Vinul este un produs perisabil și nu se încadrează la impozitul pe investiții și nu este legat de volatilitatea piețelor financiare.
Când vine vorba despre investiția în vinuri, experții recomandă să iei în considerare o perioadă minimă de 5 ani (Bloomberg recomandă 10 ani). De asemenea, trebuie să iei în considerare că este un tip de investiție mai complexă, pentru că necesită cunoștințe, o analiză a producătorului, informare și bineînțeles păstrarea vinului în condiții bune, astfel încât acesta să nu se degradeze.

Investiția în vinuri din perspectiva unui restaurant
Sigur, nu toate restaurantele merită să investească în vinuri și asta depinde foarte mult de specificul restaurantului și profilul clientului. Într-un restaurant casual, o tavernă sau unul de cartier, unde prețul este cel care dictează modul în care se creează lista de vinuri, această investiție nu se justifică. Acest tip de investiție poate fi considerată de restaurantele unde lista de vinuri este construită în jurul vinurilor rare, vinuri în ediții limitate și unde clienții caută acest tip de experiență.
Mai sus spuneam că experții recomandă o perioadă de minim 5 – 10 ani pentru ca vinul să crească cu adevărat în valoare. Unii manageri de restaurante vor spune că este o perioadă prea lungă în care îți blochezi banii, iar această industrie este una a cash flow-ului. Notată obiecția. Dar… Când construiești un business pe termen lung și îți dorești să oferi experiența luxului și a exclusivității, o astfel de investiție poate fi nu doar una financiară, ci și una de imagine.
Imaginează-ți că restaurantul tău are în lista de vinuri ultimele 10 sticle de vin de la o cramă cu renume, apreciat pentru anul recoltei și calitatea excepțională. Acest ”activ” are atât o valoare financiară – poate avea o creștere valorică de 100%, cât și o valoare de imagine, care poate fi folosită într-un mod inteligent în marketarea brandului.
Pe piețele cu restaurante de lux cu tradiție, practica colecției private de vinuri este foarte răspândită. Restaurantele dețin rarități, unora luându-le mai bine de un an să le găsească și să le achiziționeze.

Ce au în comun aceste vinurile cu potențial de investiție?

Locul de origine
Primul pas și cel mai ușor în a determina dacă un vin merită să fie analizat ca și o potențială investiție, este să analizăm regiunea din care provine. A fost recoltat într-o regiune viticolă cu renume sau într-o regiune viticolă mai puțin dezvoltată. Vinul din Franța (Bordeaux sau Burgundia), Italia (Masseto, Barolo, Sassicaia) sau Spania este mult mai probabil să fie mai valoros decât un vin din țările europene cu o tradiție vinicolă recentă. Cu toate acestea, să nu facem greșeala și să presupunem că sticla de vin are valoare doar pentru că este produsă în Franța sau Italia.

Vârsta
Multe dintre cele mai valoroase sticle de vin vândute la licitații au fost vinuri foarte vechi. Desigur, doar vârsta nu generează valoare, dar este un factor cheie. O sticlă veche nu înseamnă și un vin valoros. Nu doar anul recoltei este important, dar și cât de mult a fost vinul maturat în butoi. Un vin care a fost maturat trei ani în butoi este probabil să fie mult mai valoros decat unul maturat doar câteva luni.

Proveniența
Dovada originii și istoricul sticlei de vin. Este sau nu un brand cu tradiție în ceea ce privește calitatea vinului și care a mai fost vândut la prețuri mari. Un alt aspect important este ca aceste branduri să aibă un istoric în ceea ce privește cererea pentru recoltele anterioare la nivel global, care au fost similare în calitate și care au crescut constant în preț.

Anul recoltei
Vinul trebuie să fie dintr-un an cu recoltă bună sau excepțională, iar criticii de renume să-i acorde punctaj mare. Dar, un an bun în Bordeaux nu înseamnă și un an bun în Burgundia. Cel mai influent critic de vinuri este considerat Robert Parker, iar ”Biblia” tuturor colecționarilor de vin și a investitorilor este editorialul lui, care se editează din 1978 și care face o clasificare a vinurilor.

Vinul românesc poate fi luat în calcul pentru investiție?

Deși industria vinului este în continuă creștere și dezvoltare, suntem departe de ceea ce se întâmplă în zonele cu tradiție în ceea ce privește tranzacțiile cu vinuri. Dacă în Franța sau Italia putem vorbi de o continuitate de sute de ani, despre tradiție și istorie, nu putem spune asta și despre România, unde abia acum 20 de ani a început să se producă vinuri cu potențial de colecționare. Iar, dacă analizăm evoluția acestora, vedem că rata de creștere este destul de mică. În România nu există o piață de tranzacționare, iar vinurile românești nu sunt pe harta investitorilor în vinuri, la nivel global. Deși avem câteva crame care au în portofoliu vinuri ale căror valoare crește în timp, singura piață de desfacere rămân consumatorii români.

Dar există un început promițător și optimist. Din când în când, casa de licitații Artmark, organizează câte o licitație cu vinuri românești. Sunt câteva exemple de vinuri românești cărora le crește valoarea în timp și care întrunesc condițiile vinurilor din categoria ”bune pentru investiție”. Spre exemplu, PV Gran Cru de la Petro Vaselo, edițiile Ispita de la Oprișor, Flamboyant de la Davino sau Soare de la Vinarte.
Dacă vorbim de investiții în vinuri românești, recomand investiția în vinuri de la crame artizanale, care produc vinuri de calitate, în ediție cu adevărat limitată, 300 – 500 de sticle. Valoarea acestora va crește inevitabil pe măsură ce ele vor deveni mai puține. Beneficiul nu va fi limitat doar la profit, care va crește pe măsură ce vinul devine mai rar. Investiția în astfel de vinuri se justifică, pentru că dai plus valoare experienței pe care o va trăi clientul în restaurant, atunci când va servi acest vin, știind că poate este ultima sticlă. Iar acestă experiență vine la pachet cu un un anumit nivel de preț.