Perspectiva unui creator de educație în turism și ospitalitate
Larisa Ile este în prezent profesor de specialitate în domeniul turism și ospitalitate la Colegiul Economic „Costin C Kirițescu”. Absolventă a ASE București, specializarea Turism, Larisa deține un doctorat în turism medical, cât și o vastă experiență profesională în partea operațională a industriei turismului și ospitalității, fapt ce s-a dovedit esențial în abordarea practică a programei școlare de specialitate, în transmiterea către elevi a pasiunii și entuziasmului pentru acest domeniu. Din poziția de profesor, având însă și experiența operatorului în turism, Larisa Ile și-a exprimat opinia în legătură cu profilul elevului în ospitalitate de astăzi, curricumul românesc de specialitate sau învățământul dual. De asemenea, a vorbit despre fondarea organizației Edu4Tourism și misiunea acesteia.
Care este povestea parcursului tău profesional?
Pasiunea mea pentru ospitalitate s-a dezvoltat fără un efort special, prin joacă, prin implicarea voluntară în activitatea hotelieră, pentru că am avut norocul să fiu un copil a cărui mamă a fost, încă din anii 1970, director de hotel pe Litoral și am crescut printre recepționeri, cameriste, liftieri, bucătari, ospătari, economiști, ghizi de turism sau animatori. M-am format, astfel, pentru o industrie a ospitalității, iar cursurile ASE București și specializarea Turism Servicii (în 1995) au fost o urmare firească a parcursului meu profesional. La absolvirea facultății, am declarat că nu voi fi profesor niciodată, astfel că am început ca economist în Băile Felix, unde am descoperit turismul de sănătate și am învățat să gestionez situații specifice. Au urmat diferite alte posturi: director de centru de promovare turistică, director de marketing și vânzări la un hotel din Bihor, director de hotel, de agenție de turism, consultant pentru investiții și management hotelier în Oradea. În 2009, am primit propunerea de a fi profesor de specialitate și, în timp, s-a dovedit că mă pricep și mi se potrivește. După câțiva ani de muncă în paralel (profesor și director al unui nou hotel din Oradea) am ales, prin mutarea familiei mele la București, să mă dedic în totalitate învățământului turistic preuniversitar. Între timp, am parcurs toate gradele didactice, am devenit profesor titular și am absolvit școala doctorală din cadrul ASE, cu o teză în domeniul turismului medical. Ultimii 14 ani ca profesor mi-au adus cele mai mari satisfacții profesionale, m-au împlinit și mi-au oferit încrederea că pot contribui la schimbarea în bine a pregătirii profesionale inițiale în turism.
Ce te-a determinat să îmbrățisezi o asemenea carieră și care sunt cele mai mari provocări ale ei?
Ca director de hotel m-am confruntat deseori cu lipsa de personal calificat sau cu slaba pregătire profesională a resursei umane. Am fost implicată în acțiuni de calificare a personalului la locul de muncă pe parcursul activității mele ca economist în Băile Felix și am înțeles cât este de important să ajuți la formarea resursei umane conform cerințelor și nevoilor unui operator economic.
În plus, starea de bine pe care o are un profesor la fiecare realizare a elevilor săi poate depăși mulțumirea unui angajat al unei corporații care a îndeplinit un obiectiv important. Este un sentiment care îți aduce pacea și care te împlinește și te întregește.
Provocarea vine din incertitudinea actuală din sistemul de învățământ, din lipsurile dotărilor materiale pe care trebuie să le depășești, din faptul că te simți de multe ori nesigur, dar nu poți să arăți asta elevilor tăi deoarece copiii trebuie încurajați să vadă viitorul cu optimism și încredere, să fie ajutați și înțeleși.
De curând au fost puse bazele asociației Edu4Tourism, pe care o prezidezi. Care este motivația înființării ei și alături de cine ai pornit în această „călătorie”?
Asociația profesorilor și mentorilor din turism Edu4Tourism a fost înființată în ianuarie 2022, de o echipă de profesori entuziaști, cu idealuri comune. Alături de mine, mai sunt patru membri fondatori, profesori economiști cu studii în turism: Carmen Ionești, Simona Ardelean, Nicoleta Negoianu, Patricia Dodu. Prin Asociația „Edu4Tourism”, ne-am propus să venim în sprijinul profesorilor, mentorilor, elevilor, studenților, absolvenților și operatorilor din turism, într-o formă organizată nonprofit, pentru îmbunătățirea atractivității domeniului profesional din sectorul turismului și ospitalității.
Ce obiective v-ați propus pe termen scurt și lung prin intermediul acestei asociații?
Pe termen lung, asociația urmărește consolidarea alianței între profesorii din învățământul turistic și profesioniștii din sectoarele turistice, pentru dezvoltarea curriculumului, promovarea meseriilor din turism, mentorat și schimb de experiență.
Printre obiectivele asociației se regăsesc:
• realizarea de proiecte în vederea dezvoltării programelor de pregătire profesională în turism;
• organizarea de seminarii, conferințe, dezbateri, mese rotunde, ateliere de lucru în domeniul pregătirii profesionale în turism;
• promovarea de propuneri de modificare a curriculumului, de noi calificări și standarde de pregătire profesională, în colaborare cu instituțiile de profil;
• dezvoltarea resurselor educaționale deschise prin partajarea resurselor didactice și pedagogice, a informațiilor științifice de specialitate;
• realizarea de schimburi de bune practici între membri și promovarea acestora în cadrul organizațiilor din turism;
• organizarea de competiții de profil în vederea stimulării interesului pentru calificările și specializările din domeniul turismului, în parteneriat cu organizațiile patronale din domeniu și instituțiile de învățământ ;
• promovarea și diseminarea rezultatelor cercetării științifice și didactice
• valorizarea activităților de mentorat pentru dezvoltarea carierei profesionale în domeniul turismului;
• promovarea meseriilor și carierei în industria turismului în vederea îmbunătățirii imaginii educației în domeniul turismului;
• identificarea problemelor care apar în educația și formarea în turism și aducerea acestora în atenția instituțiilor, ministerelor relevante, agențiilor guvernamentale, organismelor profesionale și industriei turistice în general.
În acest prim an de activitate, am realizat câteva activități, conform obiectivelor propuse, respectiv am participat la promovarea meseriilor din turism, am creat un curs de „Utilizarea noilor tehnologii de către profesori în predarea disciplinei de instruire practică”, susținut de de mine și profesor Simona Ardelean, în parteneriat cu CCD Bihor; am avut activități de recomandare și prezentare a oportunităților de carieră oferite tinerilor interesați de industria ospitalității; am facilitat activități de mentorat cu implicarea profesioniștilor; ne-am implicat într-un proiect pilot de inserție a unui absolvent de învățământ dual într-un program social.
Avem încă multe activități planificate, ne dorim să le realizăm pe toate într-un timp cât se poate de scurt, însă, trebuie să fim realiști, să ne înarmăm cu răbdare, pentru că o astfel de asociație presupune mult timp dedicat planificării, cooptării profesioniștilor din industrie, coordonării și implementării proiectelor comune. Mai avem de identificat surse de finanțare, eventuali sponsori ai activităților propuse, toate acestea fiind desfășurate în timpul nostru liber, insuficient pentru câte ne dorim să realizăm.
Care crezi că este profilul lucrătorului din ospitalitate pe care mulți angajatori îl caută? Este pregătit elevul pentru atare cerințe?
Cerințele angajatorilor de astăzi nu sunt aceleași pe care le-am întâlnit cu 10-15 ani în urmă. Acum sunt mai flexibili, mai permisivi, mai atenți la nevoile angajatului, lăsând mai jos nivelul standardelor care erau cândva de neconceput a fi încălcate. Dacă până nu demult, se vorbea de toleranță zero la tatuaje, barbă, vestimentație lejeră, astăzi acestea sunt permise parțial, pentru că tinerii refuză profesii care le îngrădesc dreptul de a utiliza aceste forme de exprimare. Suntem martorii unor schimbări care ne sunt și nouă, profesorilor, destul de dificil de acceptat și încadrat într-un curriculum care încă respectă standardele vechi. Este o adevărată provocare să predăm teoria comportamentului profesional care, însă, nu se mai regăsește în practică, de multe ori nici măcar la hoteluri de 5 stele. Le explicăm copiilor că teoria trebuie învățată la cele mai înalte standarde, iar în practică, fiecare hotel va aplica propriul regulament la care și ei, elevii practicanți, trebuie să se adapteze.
Din punctul de vedere al efortului, cred că tinerii de astăzi nu își mai doresc meserii care presupun munca fizică, programul ce depășește opt ore, munca în weekend sau în perioada vacanțelor de vară sau de iarnă. Pentru a reuși să cultivăm dragostea pentru industria turismului și a ospitalității, avem nevoie de efort comun profesor-tutore de practică, de implicarea unor mentori, a unor specialiști care să aloce timp atragerii copiilor din final de generație Z și mai nou, ai generației Alpha. Generații „digitale”, născute și crescute în era tehnologiei, sunt educate de adulți formați profesional pe vremea telefonului cu disc. Este în primul rând responsabilitatea noastră, a adulților, să conștientizăm tendințele și schimbările specifice profesiilor din industria ospitalității și a turismului, să le includem în curriculum și să ne preocupăm de adaptarea permanentă a acestuia la realitate și la abilitățile de care va fi nevoie în viitor. Cred că adaptarea trebuie să se realizeze din toate părțile: industrie, școală, elevi, astfel încât să se ajungă la un profil al lucrătorului în turism adaptat vremurilor și cerințelor generațiilor.
Se tot vorbește despre calitatea slabă a serviciilor. În ce măsură sunt conștientizați elevii de astăzi de această responsabilitate ce trebuie purtată atunci când devin lucrători în ospitalitate?
Calitatea slabă a serviciilor este legată de lipsa de profesioniști. Industria nu reușește să rețină tineri, așa cum nici școala nu reușește să îi determine pe toți să continue să lucreze sau să studieze în acest domeniu. Responsabilitatea calității se învață încă de pe băncile școlii. Materiile de specialitate abordează prin curriculum aspecte ale calității serviciilor în turism, însă este nevoie de multe ore de practică pentru reușită. Orientarea spre calitate și lucrul bine făcut se realizează și interdisciplinar, prin implicarea întregului corp profesoral al școlii, prin impunerea respectării regulamentului școlar, prin corectarea pedagogică a abaterilor elevilor, astfel încât, la finalul școlii, tinerii să conștientizeze rolul calității în prestarea unui serviciu.
Care sunt punctele tari și cele slabe ale programei de studii în ospitalitate?
Stagiile de pregătire practică sunt elemente binevenite în formarea profesională, însă nu întotdeauna există suficiente companii dornice și pregătite să formeze tinerii. Liceele din orașele mari sau din stațiunile turistice sunt avantajate din acest punct de vedere, însă și în aceste situații există multe bariere de comunicare între profesorii coordonatori și tutorii de practică. Insuficiența timpului, a înțelegerii muncii celuilalt, a lipsei de personal pregătit să formeze profesional tinerii liceeni, neînțelegerea culturii muncii de către elevi sau lipsa de implicare a părinților, ca parte a contractului educațional, duc de multe ori la blocaje, la ruperea convențiilor de practică, la pierderea unor parteneriate greu obținute. În majoritatea cazurilor, parteneriatele și convențiile de practică sunt rezultatul muncii profesorilor de specialitate care caută, prin toate mijloacele posibile, să ajungă să cunoască directori sau HR manageri din companii de turism, pe care să îi convingă că merită să se implice în formarea tinerilor prin stagiile de practică.
Pe de altă parte, nu există încă un sistem prin care operatorii economici să poată fi acreditați pentru derularea formării profesionale în parteneriate cu școlile și, de aceea, se mai întâmplă ca școlile să renunțe la parteneriatele care, pe parcurs, nu reușesc să abordeze aspectul pedagogic al formării. Se înțelege, de multe ori greșit, că elevii practicanți sunt elemente de rezervă și suplinire pentru completarea lipsei de personal din unele restaurante sau hoteluri. O forțare a implicării prea devreme a copiilor în munca specifică personalului calificat, ar putea avea consecințe negative privind atractivitatea domeniului.
Un aspect pozitiv al sistemului actual este Curriculumul la decizia școlii (CDL) care lasă libertatea școlii și profesorilor de turism să construiască, la cerința și conform nevoilor operatorilor economici parteneri, o materie de specialitate cu două ore pe săptămână, în clasa a XI-a și în clasa a XII-a. În plus, primii doi ani (clasele a IX-a și a X-a) de liceu, stagiile de pregătire practică comasată se desfășoară tot sub forma unui CDL creat conform particularităților partenerului de practică.
Ce ai aduce în plus învățământului din ospitalitate?
Aceste CDL-uri de care spuneam mai devreme (Curriculumul la decizia școlii) trebuie realizate prin parteneriat, prin contribuția profesorilor și a specialiștilor desemnați de operatorii economici. De cele mai multe ori însă, timpul limitat și specificul tehnic al construcției unui CDL dificil de înțeles, duc la implicarea mai mult formală a specialiștilor, revenind profesorilor sarcina realizării acestui curriculum. Este de înțeles, că aceste activități de creare a CDL-urilor sunt consumatoare de timp, iar realizarea acestora la nivelul fiecărei școli în parte poate duce la o risipă de energie a resursei umane implicate. O soluție ar putea fi implicarea organizațiilor profesionale care, împreună cu profesorii, ar putea crea modele de CDL ca resurse educaționale deschise, pe care să le ofere școlilor interesate. O astfel de propunere este rezultatul muncii echipei de profesori Edu4Tourism și Grupul de lucru Educație al FIHR, care a creat un CDL în cadrul „Ghidul de practică în hoteluri”, sau rezultatul cercetării pentru lucrarea mea de gradul 1, care propune un CDL pentru turismul de sănătate, resursă educațională pentru liceele aflate în aria stațiunilor balneoclimatice.
Care este opinia ta în legătură cu învățământul dual? Care sunt avantajele lui?
Cred că sistemul dual este una dintre cele mai potrivite formule prin care tinerii pot învăța o meserie. În acest moment, în România, sistemul dual este aplicat doar pentru învățământul profesional de nivel 3, însă, în curând va fi întâlnit la toate nivelurile, inclusiv la nivelul învățământului superior. Este firesc ca operatorii economici să se implice în educația tinerilor – viitoarea resursă umană. Am experiența educării unei generații de învățământ profesional dual de trei ani, calificați în acest an ca „Lucrători hotelieri”. A fost un proiect pe care l-am început alături de colegii mei de catedră de la Colegiul Economic „Costin C. Kirițescu”, încă înainte de apariția legii care reglementa acest tip de învățământ. Am beneficiat de experiența liceului dezvoltată prin proiectul Școala Comercială Austriacă din România (o’SCAR) – primul proiect educațional în sistem dual din București inițiat de Ambasada Austriei-Secția Comercială, în parteneriat cu diferite companii, pentru calificarea „Comerciant-vânzător”. Urmând modelul lor, am început, din toamna anului 2017, să informez operatorii economici parteneri de practică, directori și proprietari de hoteluri, prin vizite și invitații la dialog în cadrul unor mese rotunde la care au fost prezenți și reprezentanți ai CNDIPT, despre avantajele învățământului dual. Doi ani mai târziu, în toamna anului 2019, reușeam să creăm prima clasă de hotelieri – nivel 3 dual. Diferența față de proiectul model o’SCAR a fost că, în cazul învățământului turistic, nu am avut o ambasadă sau o cameră de comerț care să creeze un proiect căruia să îi aloce un buget de promovare sau o echipă dedicată. Cel mai mare ajutor l-am avut de la FIHR care a reușit, prin eforturi susținute, să promoveze învățământul dual și să convingă hoteluri membre să se implice în acțiuni și parteneriate de practică. Astăzi, pot spune, cu mândrie, că elevii pe care i-am coordonat în 2019 – 2022 sunt deja angajați în hotelurile la care au făcut practică sau în alte hoteluri de 4 stele din București.
Cu ce vine în plus sistemul profesional dual actual față de cel liceal?
În primul rând include mult mai multă practică, element esențial pentru formarea profesională hotelieră, dar și pentru selectarea celor mai talentați tineri. Perioada de practică mai lungă, implicarea tutorilor de practică și a HR managerilor din hoteluri ajută la descoperirea vocației, a talentelor elevilor practicanți și dirijarea ulterioară a acestora către departamentele cele mai potrivite. Nu este deloc ușor, se impune o corelare foarte bună școală – bază de practică, sau, mai precis, profesor – tutore de practică. Copiii sunt de multe ori mai deschiși cu tutorii de la bazele de practică, se simt mai bine înconjurați de personalul hotelier, dobândesc mai multă siguranță și încredere în sine. Acum, la finalul celor trei ani de învățământ dual, copiii care păreau că nu se vor descurca și că nu au prea mari șanse să răzbată în domeniul ospitalității, sunt complet schimbați în bine, au depășit problemele, au reușit să facă față provocărilor și să fie parte integrantă a comunității profesionale din industria turismului.
