Turismul accesibil, o responsabilitate socială
Turismul accesibil nu reprezintă o nișă de tipul „turism cultural” sau „turism rural”, ci se referă la a oferi tuturor posibilitatea de a se bucura de experiențe, indiferent de abilitățile fizice sau intelectuale, fie că sunt persoane cu dizabilități, persoane în vârstă, persoane cu copii mici sau persoane cu deficiențe temporare. Informații despre logistica ce o presupune un astfel de turism, legislație și implementare, ne-a oferit Cristina Căluianu, expert național al organizației AccessibleEU România.
Noțiunea cheie a turismului accesibil este, evident, „accesibilitate”, termen care definește acele elemente ce permit accesul fără bariere în mediul construit, în transporturi, accesul la produse și servicii. Acest acces are ca premisă „designul incluziv”, care înseamnă a construi de la zero un spațiu, a realiza un produs sau a crea niște servicii luând în considerare specificul diverselor tipuri de nevoi speciale și a răspunde în mod adecvat acestora prin soluțiile tehnice adoptate. Există și posibilitatea unei „adaptări rezonabile”, ce presupune ca, pe o infrastructură existentă, să fie indentificate și adăugate acele elemente care permit și participarea publicului cu nevoi speciale de diverse tipuri.
Accesibilitatea înseamnă, pentru o persoană cu nevoi speciale de acces, că poate duce o viață independentă și că poate participa în condiții egale cu ceilalți la orice activitate de petrecere a timpului liber, fie că vorbim despre turism, cultură, sport sau agrement.
Un exemplu clasic în acest sens ar fi un hotel dotat cu o rampă de acces, culoare și uși largi, care vor permite accesul persoanelor în scaun rulant sau care se deplasează cu greutate, în timp ce benzile tactile sau covoarele tactile permit accesul persoanelor cu deficiențe de vedere. Un alt exemplu, mai puțin cunoscut, ar fi accesul persoanelor în scaun rulant la informațiile scrise în dreptul exponatelor dintr-un muzeu. Dacă acestea sunt situate prea sus sau prea departe față de nivelul său vizual, accesul nu va fi facil, așa cum un nevăzător nu va înțelege despre ce este vorba dacă nu are acces la informații audio sau, ideal, tactile, o persoană cu deficiențe intelectuale nu va înțelege dacă informația nu este transmisă în limbaj simplificat, iar o persoană cu deficiențe de auz poate avea o înțelegere limitată fără disponibilitatea interpretării în limbajul semnelor.
Revenind la ospitalitate și turism, desigur că și persoanele cu dizabilități își doresc să meargă la restaurant, dar accesibilitatea locului face diferența: mese de înălțime adecvată și o toaletă specială de asemenea, meniuri disponibile în limbaj Braille, scris mare, cod QR sau orice soluție care să permită și nevăzătorilor sau slab văzătorilor să își poată alege singuri din oferta disponibilă. Nevăzătorii însoțiți de câini ghizi trebuie să aibă acces liber și neîngrădit peste tot, iar informațiile furnizate pe site-urile web trebuie să poată fi accesate de către toate categoriile de public, cu sau fără deficiențe.
„Absolut toate elementele care compun turismul accesibil sunt prevăzute în legislația națională și depinde doar de înțelegerea, dorința și voința fiecăruia dintre actorii din întregul lanț turistic să facă în așa fel încât să fie sau nu primitori cu toți oaspeții. Există și standarde europene și internaționale, desigur, însă noi suntem la nivelul la care nici măcar legislația națională nu o aplicăm pe scară largă și în mod adecvat„, spune Cristina Căluianu, expert național al organizației AccessibleEU România, ce include domeniile Turism accesibil / Accesibilitate și incluziune / Managementul proiectelor UE.
În opinia acesteia, din perspectiva oricărei entități situate în lanțul turistic, aceasta înseamnă să înțelegi nevoile speciale de acces sau participare și care sunt particularitățile fiecăreia, să te informezi asupra a ceea ce prevede legislația în vigoare, să discuți cu specialiști care pot să îți ofere calificări, informații și soluții pentru accesibilizare sau adaptare rezonabilă, să implici persoane cu dizabilități în validarea conceptelor propuse, să le implementezi și să le promovezi prin modalități de comunicare accesibile, pentru ca informația să ajungă exact acolo unde este nevoie.
Similar, din perspectiva unei agenții de turism, specializarea în turism accesibil presupune cunoștințe specifice în domeniul accesibilității în multiple domenii, evaluarea în teren, eventual alături de persoane cu dizabilități motorii și vizuale, a locațiilor cu destinație turistică, culturală sau de agrement și a traseelor pentru a stabili care sunt tipurile de nevoi speciale cărora le răspund, și abia apoi promovarea lor.
Turismul accesibil în lume
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 15% din populația lumii are o formă de dizabilitate, fie ea fizică, senzorială, cognitivă sau psihosocială, adică peste 1 miliard de persoane. Persoanele cu dizabilități reprezintă aproximativ 16% din totalul populației Asiei, 12% din cea al Statelor Unite și aproximativ 10% din cea a Uniunii Europene.
Turismul pentru seniori, la care participă persoane de peste 50 de ani, este un segment în creștere la nivel global, de asemenea. Organizația Mondială a Turismului estimează o creștere a sosirilor internaționale pentru persoane de peste 60 de ani cu 50%, între anii 2010 și 2030, pe fondul unei creșteri a populației globale cu vârsta de peste 50 de ani.
În prezent, acest segment reprezintă 20% din totalul cheltuielilor cu turismul în Uniunea Europeană și 15% în Statele Unite, cu o creștere rapidă în China și Japonia.
Standardele în turism accesibil au fost dezvoltate la nivel european, dar și la nivel național în țări precum Spania, unde accesibilitatea reprezintă de mulți ani o prioritate la nivel de politici publice. Toate aceste standarde, precum și multe alte resurse, sunt disponibile pe site-ul Centrului european de resurse în domeniul accesibilității AccessibleEU, o inițiativă a Comisiei Europene în cadrul Strategiei pentru drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030, care a fost înființată în acest an.
„AccessibleEU este gestionată de un consorțiu european de organizații non-profit, la nivelul fiecărei țări membre existând câte un expert național care se asigură de promovarea și diseminarea activităților centrului, contribuind în mod activ la crearea comunității de practică la nivel centralizat și la nivel local.
Sunt onorată să reprezint România în acest organism european și îmi doresc ca în următorii patru ani să pot polariza, în jurul AccessibleEU – România, specialiști, experți, organizații publice și private, cât și orice persoane interesate în a promova și a susține acțiuni concrete în sprijinul îmbunătățirii accesibilității în mediul fizic și în cel virtual.
Îi invit pe această cale pe toți cei interesați să se alăture Comunității de practică AccessibleEU și să intre în contact cu mine la adresa de e-mail AccessibleEU-RO@gmail.com, pentru a fi implicați direct în activitățile pe care le vom desfășura în România„, .precizează Cristina Căluianu, expert național AccesibleEU.
Turismul accesibil în România
În România există o singură agenție de turism specializată în turism accesibil – Accessible Romania by Sano Touring, pe care Cristina Căluianu a înființat-o în anul 2015.
Astăzi, opt ani mai târziu, aceasta este cunoscută și apreciată la nivel internațional, fiind parte din organizații europene de profil, precum European Network for Accessible Tourism. În cadrul acestei agenții, Cristina Căluianu, alături de echipă, inițiază sau participă la proiecte naționale și internaționale, promovând România ca destinație pentru turism accesibil.
„În toți acești ani ne-am dezvoltat capacitatea profesională prin participare la cursuri și proiecte, am contribuit la dezvoltarea și livrarea de traininguri în domeniul accesibilității, am achiziționat un microbuz adaptat, am dezvoltat parteneriate cu organizații locale ale persoanelor cu dizabilități și organizații cu activitate în domeniul accesibilității de la care învățăm în fiecare zi câte ceva și, începând din anul 2021, contribuim la realizarea unor proiecte inovative în domeniul accesibilității”, spune Cristina Căluianu.
Conform acesteia, lanțurile hoteliere internaționale de 4 și 5 stele respectă, în cea mai mare parte, legislația în vigoare cu privire la facilitățile pentru persoane cu dizabilități, deși accesibilizarea sau adaptarea sunt uneori parțiale.
Restaurantele, într-o proporție covârșitoare, nu sunt accesibile pentru utilizatorii de scaun rulant. Au început, însă, să fie utilizate coduri QR pentru meniuri, ceea ce permite accesul la informație nevăzătorilor însoțiți sau celor care solicită asistență.
Muzeele, sălile de spectacol, sălile de expoziție, bibliotecile care funcționează în clădiri mai vechi sunt și ele, în cea mai mare parte, neaccesibile, iar situația este și mai complicată din perspectiva adaptării rezonabile în cazul clădirilor de patrimoniu care adăpostesc spații cu destinație culturală. Există însă și inițiative punctuale, precum accesibilizarea Muzeului de Istorie Naturală Grigore Antipa din București cu sprijinul acordat de către Asociația Supereroi Printre Noi.
O viziune a turismului accesibil din România
Expertul național AccesibleEU, Cristina Căluianu, consideră că, în primul rând, autoritățile trebuie să conștientizeze necesitatea pregătirii infrastructurii românești îm așa fel încât să deservească un număr în creștere de persoane cu nevoi speciale de acces. Introducerea accesibilității în agenda publică și asigurarea un cadru adecvat, legislativ, administrativ, operațional și financiar pentru a implementa accesibilitatea în toate domeniile, în mediul public și în mediul privat are trebui să fie, în opinia acesteia, priorități la nivel central și local.
Din păcate, Strategia Națională a României pentru Dezvoltarea Turismului 2023-2035, care a fost lansată recent în consultare publică nu menționează turismul accesibil și nici accesibilitatea. Planurile și strategiile de dezvoltare regională ale câtorva regiuni de dezvoltare fac referire, totuși, la turism accesibil, dar fără a explica ce înseamnă sau a detalia acțiunile specifice care se au în vedere.
„Turismul accesibil înseamnă să faci turism cu ajutorul unui lanț logistic accesibil. Ca atare, ar trebui gândită introducerea noțiunilor de accesibilitate, design incluziv, adaptare rezonabilă cel puțin la nivel de învățământ mediu și superior – pentru că aici se pregătesc arhitecți, constructori, designeri de interior, artiști, muzeografi, specialiști în IT, transporturi, comunicare, turism, alimentație publică sau management. Toți aceștia, într-un fel sau altul, contribuie la crearea unui mediu adecvat pentru turismul accesibil”, este de părere Cristina Căluianu.
Aceasta precizează totodată că, deși obligatoriu, cadru legal nu este promovat în România și nici nu este susținut prin acțiuni de informare, conștientizare, sprijin, monitorizare sau prevenire – astfel încât piața și publicul să aibă acces la informație. Unul dintre motive, în opinia Cristinei, poate fi și lipsa de interes și preocupare concrete, la toate nivelurile, mai mult decât a bifa o inițiativă legislativă sau o intervenție în scop electoral. Un exemplu concret fiind, de exemplu, adoptarea abia în anul 2020 a legii care stabilește că limbajul semnelor este limbă maternă în România pentru persoanele cu deficiențe de auz. În tot acest context, existența unui număr extrem de mic de specialiști în accesibilitatea în diverse domenii este explicabilă, iar schimbarea trebuie să provină și de aici.
„Rolul meu de expert național al AccessibleEU presupune și organizarea anuală a unor evenimente locale de informare și conștientizare, ateliere de lucru sau networking. Mă voi folosi de aceste instrumente, de sprijinul AccessibleEU și al celorlalți experți naționali, de organizații românești și de specialiști români pentru a mobiliza resurse la nivel național și a sprijini îmbunătățirea situației existente.
Profit de această ocazie pentru a vă invita să urmăriți online următoarele două evenimente pe care le vom organiza până la sfârșitul anului: pe data de 14 noiembrie workshop-ul „Turismul accesibil – un dialog intersectorial pentru incluziune” și în data de 6 decembrie evenimentul de networking „Accesibilitatea și incluziunea în cultură: un dialog intersectorial”. Scrieți-ne pe adresa AccessibleEU-RO@gmail.com pentru a vă include în lista de invitații, urmăriți postările noastre de pe Facebook și LinkedIn și canalele de YouTube pentru a urmări discuțiile și, sperăm noi, a lua decizia de a vă implica„, conchide Cristina Căluianu, expert național, AccessibleEU.
