Diminuarea risipei alimentare, o obligație legală
Risipa alimentară reprezintă o preocupare din ce în ce mai mare la nivel global, fiind în atenția principalelor organizații mondiale, dar și a autorităților naționale, care monitorizează fenomenul și caută soluții pentru optimizarea consumului de alimente și accesul echitabil la hrană pentru țările care se confruntă cu dificultăți în această privință. Cea mai mare risipă alimentară este generată de gospodării, fiind urmate de comercianții și operatorii din industria ospitalității.
Autoritățile caută soluții pentru a reduce amploarea risipei alimentare, elaborând de la programe educaționale care au drept scop responsabilizarea populației, la prevederi legale care fie recompensează buna conduită (spre exemplu, credit fiscal în cuantumul produselor donate), fie impun unele reguli în gestionarea alimentelor.
Legea nr. 49/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2016 impune operatorilor din sectorul agroalimentar să adopte măsuri de prevenire a risipei alimentare înainte de a neutraliza deșeurile generate. Măsurile de responsabilizare încep cu producția, procesarea, depozitarea, distribuția și comercializarea alimentelor, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră și al serviciilor alimentare. Este vorba despre produsele agroalimentare care sunt încă bune pentru consumul uman, spre exemplu, nu pot fi declarate improprii și supuse măsurilor anti-risipă. Vânzarea la preț redus a acestora aproape de termen nu ar trebui legată de diverse programe de fidelizare.
Potrivit legii, operatorii economici din sectorul agroalimentar au obligația să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare, conform următoarei ierarhii de prevenire a risipei alimentare:
•măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanțul agroalimentar;
•măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate;
•măsuri pentru redistribuirea alimentelor prin transfer cu titlu gratuit, pentru consumul uman, către operatorii receptori, precum și măsuri privind redistribuirea alimentelor, prin transfer, pentru consumul uman, către operatori economici;
•măsuri pentru utilizarea și consumul produselor alimentare în hrana animalelor, până la expirarea termenului de valabilitate a acestora, cu respectarea legislației sanitar veterinare în domeniul nutriției animale;
Transferul cu titlu gratuit al alimentelor se face către operatorii receptori sau consumatorii finali, acestora fiindu-le interzisă comercializarea alimentelor către alți operatori din sectorul alimentar sau consumatorului final.
În actul normativ sunt prevăzute și sancțiunile pentru nerespectarea prevederilor legii, respectiv: de la 1.000 la 3.000 lei, pentru microîntreprinderi; de la 3.000 la 6.000 lei, pentru întreprinderi mici și mijlocii; de la 6.000 la 10.000 lei, pentru întreprinderi mari.
Operatorii economici care transferă cu titlu gratuit alimente beneficiază și de câteva facilități fiscale:
•deductibilitatea la calculul rezultatului fiscal a cheltuielilor, cu scoaterea din evidență a alimentelor;
•transferul nu constituie livrare de bunuri în sens TVA (nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată).
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va trebui să creeze o platformă naţională, până la data de 30 iunie 2025, pentru raportarea datelor privind risipa alimentară de către operatorii economici. Neintroducerea în această platformă, la șase luni de la momentul în care va deveni funcțională, a planului de diminuare a risipei alimentare, alături de acțiunile întreprinse sau rezultatele obținute, va putea fi sancționată cu amenzi cuprinse între 10.000 și 40.000 lei.
Prețuri mai mici la produsele care sunt pe cale să expire, mâncare luată la pachet de la restaurant fără costuri suplimentare și cantități mai mari de alimente donate către ONG-uri – sunt câteva dintre efectele pe care ar trebui să le producă legea. Dar până în momentul în care alimentele care, altfel, ar ajunge la groapa de gunoi să devină resurse, mai e cale lungă. Nu mai vorbim de faptul că legea nu acoperă risipa individuală, care reprezintă acum aproape jumătate din totalul alimentelor aruncate la gunoi.
