Gusturi din viitor – noua generație și reformarea conceptului de mâncare

 Expresia “generația milenară” (sau “generația Y”, cum îi place presei să o numească), se referă la tineri cu vârstele cuprinse între 19 și 35 de ani, cei care și-au trăit copilăria și adolescența sub auspiciile secolului XXI, și prima linie în revoluția tehnologică pe care o trăim. în România, noi le spunem “tineri frumoși și liberi”.

însă tinerii sunt mai mult decât atât: s-au transformat din adolescenți rebeli în experți cu cariere, au joburi stabile și familii pe care le întrețin. Tot ei reprezintă aproximativ 45% din forța de muncă pe care ne bazăm în prezent. La un asemenea procent, nu e de mirare că gusturile și preferințele Milenarilor dau formă atât societății în care trăim, cât și felului în care brandurile și afacerile se prezintă pentru a le fi pe plac.

Acesta este motivul pentru care gurmanzii acestei generații contribuie evident și activ la modul în care se dezvoltă industria mâncării. Ceea ce se întâmplă azi este doar un preambul al viitorului: veteranii industriei, dar și start-up-urile noi, se zbat pentru a se face cunoscuți într-o lume în care gusturile ieșite din comun reprezintă ceva banal, iar tehnologia este totul.

Informația – elementul de bază

Am mai spus și repet: tehnologia este totul. Tinerii Milenari s-au obișnuit să aibă toată informația de care au nevoie la vârful degetului, la o glisare distanță de display-ul telefonului inteligent de care nu se despart. Ei au crescut împreună cu internetul și au învățat că pot afla orice, atâta vreme cât folosesc termeni de căutare relevanți.

Probabil acesta și este motivul pentru care doar aproximativ 1% din Milenari se lasă convinși de strategiile tradiționale de marketing. La această deschidere informațională se adaugă și faptul că generația Milenară este mai bine educată și mai înclinată către călătorii decât oricare altă generație predecesoare.

Această nevoie tot mai mare de informație a avut un efect pozitiv în lumea companiilor care produc și distribuie mâncare, pentru că acestea au fost forțate să devină transparente și să împărtășească mai multe aspecte ale producției lor cu clienții. Un studiu din 2012 a arătat că 8 din 10 Milenari apreciază reclamele care arată activitatea “din culise” ale furnizorilor de mâncare. Prin comparație, doar 6.5 din 10 din “decreței” vor neapărat informații legate de proveniența mâncării pe care o consumă sau o poveste de fundal despre ce au în farfurie.

Gusturile nu se discută

Generația Y s-a remarcat prin gusturile ei extreme în ceea ce privește mâncarea: ei sunt fanii experiențelor neobișnuite, ale aromelor intense și ale texturilor ieșite din comun. Milenarii iubesc mâncarea cu aspect ciudat și personalizarea acesteia, fie prin adăugarea de ingrediente noi, fie prin comasarea a două (sau mai multe) feluri de mâncare într-unul singur. Mai mult decât atât, este dovedit că sunt dispuși să stea ore în șir la coadă sau să facă rezervări cu luni întregi înainte, doar pentru a avea ocazia să guste o astfel de delicatesă și pentru a putea împărtăși experiența aceasta pe rețelele de socializare.

în plus, datorită dispoziției pentru călătorie și a deschiderii către globalizare, Milenarii apreciază mâncarea etnică, dar și mash-up-urile originale, mai mult decât a făcut-o generația anterioară. Asta înseamnă că nișarea afacerilor cu mâncare este doar o evoluție normală a pieței în funcție de gusturile clienților săi.

Mâncare care face bine mediului

GlobeScanCSR a inventat un termen pentru cumpărătorul care investește doar în produse benefice pentru mediul înconjurător: cumpărător aspirațional – adică un materialist care crede că are responsabilitatea de a cumpăra bunuri sau produse care sunt benefice pentru mediul înconjurător și pentru societatea în care trăiește. Milenarii se încadrează într-o proporție covârșitoare în această categorie de cumpărători aspiraționali, cu un procent de 40% dispuși să plătească mai mult pentru mâncare sustenabilă, crescută local.

Mai mult decât orice altă generație de până acum, Milenarii se interesează de impactul ecologic al mâncării pe care o consumă. Ce e drept, produsele locale, sustenabile, ajută la reducerea deșeurilor și a poluării, în timp ce susține creșterea economiei, dar și dezvoltarea ecosistemelor locale. Generația Y a ajuns să vadă felul în care este produsă mâncarea precum o carte de vizită personală, care vorbește despre identitatea consumatorului, despre personalitatea acestuia și despre idealurile la care aspiră. Nu este neobișnuit ca Milenarii să adere mai mult spre branduri care au o misiune bine definită și care luptă pentru o cauză ideologică în care se regăsesc.

Deși realitatea de netăgăduit este că Milenarii reprezintă – pentru oamenii de marketing cel puțin – o povocare, acest lucru este benefic. Asta ne arată că viitorul mâncării va fi modelat de un consumator empatic și corect, care ar putea împinge marile companii către practici de afaceri mai prietenoase cu mediul înconjurător și mai transparente.

CUM AR PUTEA GUSTURILE MILENARILOR SĂ ACCELEREZE INOVAÈšIA îN MATERIE DE MâNCARE

–    Milenarii mănâncă mai multe produse cu certificare organică sau provenind dintr-o sursă naturală decât o fac seniorii lor;
–    76% dintre Milenari cred că sustenabilitatea producției este un factor important, în timp ce 83% își doresc să afle mai multe despre originea și modul de producție al mâncării pe care o consumă;
–    Milenarii sunt mai puțin înclinați să cumpere produse semi-preparate sau mâncare congelată și mai aplecați către produsele proaspete, cu origine controlată;
–    Pentru Milenari, e mai important cât de sănătos este un produs și cât de repede pot avea acces la el, decât prețul;
–    Milenarii cheltuie, în medie, cu 11 procente mai mulți bani pe produse manufacturate sau comercializate sub brand privat.

Articol scris de Andra DUDULEA, copywriter SEO Factory, în ediția 81 a revistei Horeca România.

Sursă foto2: www.thealternativedaily.com