Proprietarii de food truck și-au făcut propria asociație
Fenomenul ‘food truck’ a cunoscut o dezvoltare exponențială în România în ultimii ani, astfel încât apariția unei asociații care să lupte pentru interesele specifice proprietarilor de food truck era necesară și dorită de antreprenorii din acest domeniu de activitate. Astfel, în luna martie 2018, a luat naștere Asociația Română de Food Truck – ROFTA, care își propune să-i sprijine pe cei care vor să demareze o astfel de afacere cu informații specifice și să contribuie la dezvoltarea și revizuirea legislației specifice privind comerțul cu produse alimentare pe teritoriul României.
Despre obiectivele asociației și sectorul food truck din România, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale industriei ospitalității, am vorbit cu Mădălin Simion, Secretar general ROFTA.
Ce ne puteți spune despre Asociația ROFTA și misiunea acesteia?
Fondată în martie 2018, Asociația Română de Food Truck – ROFTA își propune să devină principala organizație a operatorilor de food-truck din întreaga țară. Scopul Asociației Române de Food Truck este promovarea culturii culinare prin educație, competiție și socializare și popularizarea street food-ului în România. Membrii fondatori sunt: Arrosticini, Camionetta, Circus Pub, Drunken Squid, Furgoneta, Gourmet Street Food, La Finca Alioli, M’eat, Smokin’ Pig, ZaGerman WurstWagen.
Ce avantaje au operatorii de food-truck-uri care se înscriu în asociație?
ROFTA este o asociație non-profit care vrea să lupte pentru interesele proprietarilor de food truck. Ea oferă cadrul operațional și tehnic de a putea sta la masa discuțiilor cu legiuitorul și cu organele statului abilitate să aplice legea. Concomitent, o asociație conferă membrilor avantaje adiacente – posibilitatea de a afla despre furnizori, de a avea avantaje comerciale prin consolidarea comenzilor etc. -, avantaje care însă nu sunt scopul principal al ROFTA.
Standardele de calitate impuse pentru a putea deveni membru ROFTA o să descurajeze pe cei care fac treaba pe genunchi și o să garanteze partenerilor noștri că dacă văd sigla noastră pe un food truck, acel food truck poate reprezenta cu mândrie fenomenul street food din România.
Cum au primit operatorii de food-truck-uri vestea înființării acestei asociații?
Feedback-ul e 100% pozitiv, avem foarte multe cereri de aderare pe care însă trebuie să le trecem prin filtrele ROFTA.
Ce pași trebuie să urmeze operatorii care doresc să se înscrie în asociație și ce criterii trebuie să îndeplinească?
Pașii sunt ușori și logici. Trebuie să descarce cererea de aderare de pe site, să o completeze și să verifice dacă respectă criteriile impuse. Pe lângă cele tehnice de a avea un food truck (și nu un cort cu mobilier), ne asigurăm că membrii noștri au un concept de marketing, vând produse caracteristice street food-ului și asigură o calitate ridicată a ingredientelor folosite. Desigur, trebuie să prezinți și toate autorizațiile legale pentru a putea funcționa, fără de care nu te poți înscrie.
Nu în ultimul rând, trebuie să ai disponibilitatea de a participa activ în acțiunile ROFTA pentru că, așa cum vă spuneam, ROFTA nu oferă nimic nimănui, ci pune antreprenorii din spatele food truck-urilor în poziția de a lupta pentru drepturile lor și de a lua parte activ la oportunitățile ce pot apărea.
Care sunt factorii care au dus, în opinia dumneavoastră, la dezvoltarea rapidă a sectorului de Food Trucking de pe local?
Multiplicarea evenimentelor muzicale de anvergură, creșterea exponențială a numărului de evenimente dedicate street food-ului, deschiderea oamenilor de afaceri care văd în street food o oportunitate sunt probabil cei mai importanți factori.
Care sunt principalele probleme cu care se confruntă operatorii de food truck din România?
Ca peste tot, ce ne trage în jos este interacțiunea cu statul, care nu este pregătit să discute despre un domeniu atât de nou ca street food-ul în general și food truck-ul în special. Și nu este pregătit nu pentru că nu este capabil, ci pentru că fenomenul e atât de nou încât nu și-a pus până acum această problemă.
Legislația practic nu există, ce există azi e ușor protecționist și tinde să-i descurajeze pe cei care vând mici și covrigi pe marginea drumului fără să respecte niciun fel de norme de igienă. Food truck-urile sunt prinse fie în categoria grataragiilor, fie sunt tratate ca restaurante, caz în care ni se cere și ni se impune să respectăm normativele unui restaurant. Nu de puține ori ni s-a cerut să prezentăm unde sunt vestiarele angajaților, separate pentru bărbați și femei. Logica și normativele restauratului nu se aplică însă la un food truck.
Ce ați sfătui o persoană care vrea să lanseze o astfel de afacere?
Să vină la ROFTA și să se intereseze despre fenomen. O să punem la punct cât de curând un ghid al investitorului din care poți afla ce trebuie să faci ca să-ți lansezi o afacere. Practic o să putem să oferim, contra cost, consultanță ce acoperă toți pașii: concept, marketing, proiect etc.
Unul dintre obiectivele ROFTA este perfecționarea cadrului legislativ. Ce solicitări concrete aveți în această direcție?
Ne dorim armonizarea legislației românești cu cea europeană. Pentru a putea descrie cu liniuță ce anume e diferit în România de UE trebuie însă să studiem cu atenție legislația europeană. în acest sens am făcut demersuri către asociațiile de profil din Europa și am fost asigurați că într-un timp scurt vom fi informați despre normele după care se ghidează ei. După ce vom acoperi capitolul cercetare vom fi îndreptățiți să formulăm păreri și să putem avea cerințe pertinente și reale.
Un mesaj pentru operatorii de food-truck-uri din România.
Fenomenul food truck este unul frumos, la un nivel calitativ ridicat, similar țărilor vest europene. Nu-l faceți de râs, respectați-vă pe voi, respectați-vă clienții și veți prospera. Dacă aveți probleme veniți să le dezbatem la ROFTA, cu asta ne ocupăm.
Interviu realizat de Diana Sbârcea pentru ediția 87 a revistei Horeca România.
