Risipa alimentară în România: Valorificarea deșeurilor alimentare

Potrivit dezbaterilor din Parlamentul UE „suntem europeni săraci, dar, de fapt, aruncăm mai multe alimente decât alții”. În aliniere generală pentru reducerea risipei alimentare, Parlamentul României a emis Legea 217/2016 privind reducerea risipei alimentare (modificată în anul 2018), ce include mai multe măsuri de stopare a acesteia pe întregul lanț de aprovizionare cu alimente.

Conform unor studii globale, 40% din alimente sunt risipite. Mâncarea este irosită în fiecare punct de-a lungul lanțului alimentar: în ferme sau pe ambarcațiunile de pescuit, în timpul procesării și distribuției, în magazine cu amănuntul sau restaurante, acasă – unde adesea ajunge în coșurile de gunoi.

Risipa alimentară în funcție de specific și regiune geografică
Organizația pentru Alimentație și Agricultură confirmă că unele dintre cele mai de bază remedieri se află la capătul de jos al lanțului de aprovizionare, adică în casele consumatorilor. Urcând pe lanțul alimentar, supermarketurile încearcă să schimbe modul în care sunt folosite etichetele „a se consuma înainte de” – pentru anumite categorii de alimente, educând consumatorii să nu arunce alimente care sunt sigure pentru consum – sau încercând să vândă fructe și legume deformate sau încercând să le prelungească termenul de expirare atât timp cât sunt comestibile.
În ce privește irosirea alimentelor în funcție de regiunea geografică, Franța cere comercianților cu amănuntul să doneze alimentele care riscă să fie aruncate, dar care sunt încă sigure pentru consum.
De asemenea, legislatorii Uniunii Europene în general fac presiuni pentru obiective obligatorii de reducere a risipei alimentare cu 50% până în anul 2030, reluând obiectivul de dezvoltare al Națiunilor Unite. Negocierile sunt în curs din luna iunie a anului trecut, unele țări respingând ideea de a avea ținte la nivel continental.
Demn de menționat este și faptul că reducerea deșeurilor ar avea „cel puțin același impact sau chiar mai mare prin schimbarea dietelor”, conform studiului Dr. Behrens de la Universitatea Leiden.

Preocupare generală pentru managementul deșeurilor
Legea 49/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare a fost adoptată cu scopul de a „stabili măsurile de prevenire și reducere a risipei alimentare și a acțiunile de promovare aferente, în vederea creșterii utilizării și valorificării alimentelor de-a lungul lanțului agroalimentar”.
Legea prevede, de asemenea, ca operatorii economici sa implementeze măsuri de prevenire și reducere a risipei alimentare conform următoarei ierarhii: măsuri privind vânzarea cu preț redus a produselor aflate aproape de expirarea termenului de valabilitate, conform legislației în vigoare; operatorii pot redistribui alimentele prin transfer cu titlu gratuit, pentru consumul uman sau ca hrana pentru animale, până la expirarea termenului de valabilitate a acestora, cu respectarea legislației sanitare veterinare în domeniul nutriției animale.
Totodată legea specifica ca agenții economici pot implementa măsuri pentru direcționarea produselor de origine animală, devenite improprii consumului uman, în vederea utilizării ca hrana pentru animalele din adăposturi sau pentru valorificarea lor prin transformare în compost, atunci când sunt improprii consumului uman sau animal.
Înainte de a dispune neutralizarea deșeurilor generate, este obligatorie implementarea a cel puțin două acțiuni de prevenire a risipei alimentare. Spre exemplu, operatorii economici din industria ospitalității informează consumatorii despre obiceiurile de consum responsabil, iar in acest scop vor facilita consumatorilor finali să ia, fără costuri suplimentare și în condiții corespunzătoare de ambalare, alimentele pe care nu le-au consumat, la finalul meselor servite. Vor informa despre această posibilitate, în mod clar și vizibil, și în meniu.
Sunt aceste practici în conformitate cu siguranța alimentară? De aici rezultă un subiect diferit de discuții, cu argumente pro si contra.

Studiu de caz: valorificarea deșeurilor alimentare din restaurant cu ajutorul unui sistem de compostare
Practicile necorespunzătoare de-a lungul lanțului de aprovizionare cu alimente, de la producția primară până la consum, generează cantități uriașe de deșeuri alimentare. Construirea unei bioeconomii circulare care reintroduce materialele reciclate în economie și reduce la minimum pierderea de resurse va fi un pas important în introducerea sistemului alimentar mondial pe o cale durabilă.
Prezentul studiu de caz descrie un sistem de compostare închis la fața locului pentru deșeurile alimentare, operat în condiții reale. Echipamentul de compostare a fost instalat pentru un restaurant cu nevoi specifice în noiembrie 2020, fiind situat în apropierea unui centru comercial din București.
Caracteristicile fizice, chimice și biologice ale compostului provin dintr-un amestec de deșeuri alimentare de la un restaurant cu amănuntul și pelete de rumeguș utilizate ca material absorbant, fiind analizate pentru a monitoriza calitatea compostului și a stabili oportunități de valorizare.
Compostatorul a fost conceput pentru descompunerea deșeurilor alimentare din zonele de locuințe și restaurante și a fost vândut în multe țări încă din anul 1991. Capacitatea composterului este de 40–70 kg deșeuri alimentare/zi (25–42 tone deșeuri alimentare/an). Deșeurile alimentare nu pot fi tratate aerob în absența materialului structural; astfel, deșeurile alimentare sunt introduse în composter împreună cu 10-20 % din greutate material absorbant. Procesul biologic din composter reduce deșeurile alimentare colectate cu până la 90%.
Când este manipulat corect și conform instrucțiunilor, procesul de compostare elimină agenții patogeni care pot fi prezenți în deșeurile alimentare, precum Escherichia coli, Salmonella sp. etc., rezultând un compost de înaltă calitate ce poate fi valorificat în agricultură ca îngrășământ sau ameliorator de sol.
Procedurile de management al calității trebuie aplicate, iar procedurile trebuie urmate cu strictețe pentru ca rezultatul să fie considerat conform. Compostul care nu îndeplinește cerințele conform reglementării în vigoare este supus din nou compostării. Dacă, după repetarea operațiunii, compostul este încă neconform, acesta este declarat deșeu nereciclabil și trebuie să urmeze procedura specifică pentru astfel de deșeuri.
Când sunt operate în condiții optime și conform procedurilor care au fost stabilite empiric în ultimii 30 de ani, acest tip de echipament închis de compostare reduce risipa alimentară cu până la 90% și produce compost de înaltă calitate (categoria I), cu un conținut scăzut de metale grele, fără miros și agenți patogeni.
Atunci când se urmărește managementul calității, există avantaje care susțin o bioeconomie circulară: fără transport al deșeurilor alimentare, ceea ce înseamnă zero emisii și compost matur care poate fi folosit ca îngrășământ organic pentru spațiile verzi din parcările beneficiarului.