Tendințele care transformă piața alimentară mondială
Piața alimentară mondială se transformă sub influența a șase tendințe concomitente: conștientizarea riscurilor alimentare, creșterea gradului de sofisticare a consumatorilor, revoluția digitală, dezechilibrul dintre cerere și ofertă, volatilitatea tot mai mare a produselor agricole de bază și globalizarea.
Cele 6 tendințe sunt prezentate în raportul „ Munca în sectorul alimentației: tendințe și perspective de ocupare în sectorul food” realizat de ManpowerGroup, în calitate de partener HR al Expo Milano 2015 – cel mai mare eveniment organizat vreodată pe tema alimentației și nutriției.
Conștientizarea riscurilor alimentare: consumatorul modern adoptă un stil de viață din ce în ce mai sănătos.
Sensibilitatea și atenția consumatorilor cu privire la riscurile alimentare este în creștere, pe fondul răspândirii pe scară tot mai largă a informațiilor, inclusiv cele privitoare la diagnosticele medicale și bolile de nutriție. O asemenea informare a dus și la răspândirea așa-numitelor alimente medicale, adică produsele ce vin în întâmpinarea unor probleme de sănătate obiective ale consumatorului. Grație testelor de screening și tehnicilor ce permit diagnosticarea cu costuri reduse, persoanele care suferă de astfel de probleme, cum ar fi intoleranțele alimentare, pot să descopere cu ușurință natura problemei și să adopte o alimentație corespunzătoare.
Un bun exemplu ar fi produsele fără gluten, a căror dezvoltare și diversificare nu indică un număr crescut de persoane suferinde, ci un număr din ce în ce mai mare de persoane care și-au identificat intoleranța la gluten și s-au îndreptat spre produse care nu conțin această substanță. Boala celiacă nu este singura care a determinat o schimbare a obiceiurilor de consum. Diabetul, afecțiunile cardiace, obezitatea etc. au atras atenția consumatorilor asupra riscurilor alimentare. Cadrele de reglementare din ce în ce mai riguroase din multe țări ale lumii, care au inclus printre criterii nu doar pesticidele și conservanții, ci și calitatea, originea și trasabilitatea produselor, contribuie și ele la importanța în creștere pe care consumatorii o acordă siguranței și sănătății alimentației.
Creșterea gradului de sofisticare a consumatorilor: nevoile evoluează și se consolidează modele de consum din ce în ce mai polarizate.
Mediul digital asigură accesibilitatea informației despre nutriție și deschiderea spre culturi culinare diverse, ceea ce influențează gradul de sofisticare al consumatorilor, atât din punct de vedere al capacității de a evalua produsele, cât și din punct de vedere al așteptărilor de la un produs. Astfel, consumatorii sunt din ce în ce mai interesați nu doar de gustul, valorile nutriționale și igiena produsului, ci integrează în ansamblul nevoilor calitatea și sustenabilitatea procesului de producție, cerând produse din ce în ce mai sănătoase, sigure și nutritive, obținute cu respect față de mediu și animale.
Consumatorul român, spre exemplu, acordă importanță sporită originii locale (românești) a produselor. Conform unui studiu recent, peste jumătate dintre români sunt dispuși la eforturi suplimentare (spre exemplu o deplasare mai lungă) pentru a achiziționa produse românești. Pe de altă parte, odată acoperită nevoia de bază, consumatorul dorește ca aceasta să fie satisfăcută într-o manieră din ce în ce mai evoluată. Un exemplu ar fi categoria „iaurt”, care exista anterior în variantele normal, lejer și cu fructe, și astăzi a evoluat spre nenumărate variante, de la cel dietetic, la cel probiotic, îmbunătățit, de băut, etnic (de ex. grecesc) etc.
Evoluția stilului de viață joacă și ea un rol fundamental în transformarea nevoilor. Dacă pe de o parte consumul de mese de prânz rapide este din ce în ce mai prezent în cursa contra contrometru din ziua de muncă, reversul este o extindere a timpului petrecut acasă, unde se produce o redescoperire a tradițiilor culinare. Nu întâmplător, online și la televizor, se remarcă o proliferare a spațiilor și emisiunilor dedicate acestui subiect: a ști să gătești e la modă. Provocarea pentru branduri, atât cele cosmopolite cât și cele tradiționale, este cum să capitalizezi pe acestă tendință.
Revoluția digitală: apar noi moduri de organizare a filierei alimentare și de atingere a consumatorului final.
Al treilea factor este revoluția digitală. Dincolo de big data, adică culegerea și analiza unor date ample despre consumator, care determină modul optim pentru a ajunge la el și a i se adresa, revoluția digitală modelează întregul lanț valoric, spre exemplu distribuția.
Mai multe informații despre raportul „Munca în sectorul alimentației: tendințe și perspective de ocupare în sectorul food” și despre celelalte tendințe care transformă piața alimentară mondială, puteți citi în următoarea ediție a revistei Horeca România.
