Growth hacking-ul sau viteza de reacție în marketingul digital

Expresia încet dar sigur se câștigă cursa pare să nu se mai aplice în era digitală. Concurența este mai acerbă ca niciodată, iar piața este plină de afaceri similare care vizează același obiectiv: succesul. Și pentru că viteza a devenit cuvântul de ordine în tot ceea ce ne înconjoară, marketingul a găsit și el metode să o integreze în ideologia sa.

Găselniță relativ nouă în terminologia de marketing, growth hacking-ul promite să aducă rezultate rapide prin idei de impact care se axează exclusiv pe creștere. Este de cele mai multe ori folosit în relație cu businessurile aflate în stadiu incipient care au nevoie de o creștere uriașă într-un timp scurt, dar cu bugete mici.
Astfel, scopul tehnicilor de growth hacking este de a atinge anumite obiective de marketing cheltuind cât mai puțin posibil. Ceea ce înseamnă că în loc să se investească sume enorme de bani în campanii standard de promovare, cu mai multe etape, care aduc conversii după o perioadă mai lungă de timp, growth hacking-ul propune o abordare care să întoarcă rezultate rapid, restrângând procesul la cât mai puține etape posibile. Și totuși de ce vorbim despre growth hacking ca fiind ceva diferit de marketingul online?

DIFERENȚA DINTRE GROWTH HACKING ȘI MARKETING
În esență, growth hacking-ul este o abordare experimentală care se desfășoară cu rapiditate și care se adaptează în permanență la comportamentul utilizatorilor și la dinamica pieței. Scopul experimentelor este de a adopta un element sau de a-l exclude, de a testa idei în funcție de potențialul pe care îl au în acel moment și de a colecta cât mai multe date pentru a stabili noi direcții. Pentru că, dacă o afacere continuă să implementeze aceleași strategii dintotdeauna, nu prea mai lasă loc de schimbare sau de creștere, nu-i așa?
În growth hacking totul pleacă de la evaluarea strategiilor de marketing pe care un business le aplică în momentul respectiv, cu scopul de a stabili și atinge obiective clare, însă nu orice fel de obiective, ci unele axate pe impact cuantificabil.
Cu alte cuvinte, growth hacking-ul este un soi de marketing foarte concentrat, care nu are timp de pierdut cu obiective care durează prea mult până să fie atinse, precum branding sau awareness. Nu este exclus totuși ca acestea să apară ca efecte secundare. Important în growth hacking este însă sesizarea potențialului de creștere în funcție de anumite elemente și utilizarea resurselor și canalelor existente în moduri cât mai eficiente pentru a transforma oportunitățile în rezultate. Asta înseamnă de cele mai multe ori o super viteză de reacție.
Practic, în loc să se bazeze pe traficul pe care îl va aduce o campanie de reach sau o postare generală pe Facebook, de exemplu, se va investi mai degrabă în campanii de lead-uri sau vânzări, sau se vor găsi modalități de a pune în valoare punctele forte ale unui produs pentru a-i crește vânzările.
Toate ca toate, dar cel mai important lucru de înțeles în growth hacking este faptul că nu toate ideile vor funcționa, oricât de strălucite ar fi ele pe hârtie. Prin urmare, adaptabilitatea la fluctuațiile pieței, la comportamentul consumatorului, precum și la efectele propriu-zise ale strategiilor implementate este imperativă.

GROWTH HACKING PENTRU HORECA
Lucru valabil și pentru sectorul HoReCa, desigur. Pentru ca o afacere din această industrie să aplice strategii de growth hacking trebuie să își pună resursele și creativitatea la treabă. Ceea ce înseamnă că afacerea trebuie să se asigure că oferă un produs pe care oamenii și-l doresc cu adevărat, că este mereu concentrată pe atragerea de noi clienți și că găsește cele mai eficiente și inventive tehnici de marketing pentru creșterea vânzărilor.
Să plecăm totuși de la produsul central al unui business – acel ceva aparte pe care clienții îl pot găsi doar acolo. Fie că vorbim despre o locație unică, un design interior inedit, un preparat vedetă, un slogan catchy sau un mod de servire cu totul ieșit din comun, important e ca dezvoltarea strategiei de creștere să plece de la acest element pe care clienții înșiși să îl poată promova cu ușurință mai departe. Localul își poate fideliza clienții la al doilea produs cumpărat, dacă revin în locație în decursul aceleiași săptămâni, dacă folosesc o anumită aplicație, dacă fac o recomandare pe rețelele de socializare, dacă fac parteneriate cu entități populare la momentul respectiv. Ideile pot fi diverse și dintre cele mai creative.
Spre deosebire de strategiile clasice de marketing care se bazează de multe ori pe obiective care nu pot fi măsurate, esențial aici este ca rezultatele să poate fi cuantificate. Prin urmare vorbim despre teste și experimente care să întoarcă rezultate rapide, cu valori ușor de interpretat.

Însă, pentru a putea fi evaluate, lucrurile trebuie definite cât mai clar încă de la început. Pentru că, pe lângă eficiență, strategiile implementate trebuie direcționate către cine trebuie. Iar în rezolvarea acestei etape, totul pornește de la înțelegerea problemelor și nevoilor clienților pentru a putea veni în întâmpinarea lor cu soluții utile.
Un concept important în growth hacking este segmentarea clienților în grupuri diferite în funcție de caracteristici demografice și psihografice, interese, comportamente, nevoi ș.a. Este recomandată apoi crearea unor avatare de client pentru a înțelege mai bine aceste grupuri. Odată create și înțelese aceste segmente, se vor construi strategii de marketing care să se adreseze strict nevoilor lor. Acest lucru ar putea însemna crearea de conținut diferit în funcție de fiecare segment, utilizarea unor liste separate pentru marketing-ul prin e-mail, împărțirea blogului în diferite secțiuni sau crearea de campanii de anunțuri direcționate către fiecare segment în parte. În această etapă este chemată din nou în scenă creativitatea pentru a găsi cele mai eficiente tehnici cu obiectiv de creștere.

Din monitorizarea rezultatelor va reieși apoi ce funcționează și ce nu, urmând ca strategia să fie ajustată ori de câte ori este necesar pentru a atinge cât mai repede obiectivul propus. Ceea ce înseamnă că după fiecare idee testată se va trage o concluzie privind performanța sa, se va decide dacă merită să fie investite mai multe resurse, să fie îmbunătățită sau să se renunțe de tot la ea. Succesul acestui proces constă, așa cum spuneam, în optimizarea tehnicilor folosite în funcție de datele colectate, dar și în abandonarea ideilor atunci când nu dau semne că ar funcționa, oricât de bune ar fi, înainte să consume mai multe resurse.