“Apetitul pentru investițiile hoteliere este în creștere, dar avem nevoie de predictibilitate”

Revigorarea investițiilor hoteliere de pe plan local este evidentă în ultimii ani, în special în marile orașe, în Transilvania sau pe litoral, însă lipsa de predictibilitate servită de autorități în ultima perioadă ar putea înfrâna avântul investițional, afirmă Călin Ile, președintele Federației Industriei Hoteliere din România (FIHR), organizație care reprezintă interesele industriei hoteliere de pe plan local. într-un interviu acordat revistei Horeca România, Călin Ile vorbește despre cele mai arzătoare subiecte pentru industria hotelieră, precum forța de muncă sau promovarea, despre acțiunile FIHR în aceste direcții și despre importanța unității în rândul hotelierilor.

Unul dintre primele obiective pe care l-ați anunțat atunci când ați venit la conducerea FIHR a fost atragerea de noi membri. Ce ne puteți spune despre atingerea acestui obiectiv, la un an și jumătate distanță?

Da, într-adevăr acesta era primul obiectiv, și anume concentrarea pe atragerea de noi membri și creșterea credibilității în piață, iar pentru acest lucru am lucrat foarte mult la partea de imagine a federației în rândul hotelierilor. Rezultatul eforturilor noastre este unul pozitiv, numărul de membri FIHR crește constant, încet, dar sigur aș spune. Astăzi avem 108 hoteluri în Federație, care totalizează circa 12.000 de camere, și, din estimările noastre, vom încheia anul cu circa 120 de hoteluri, cam 13.000 de camere. Suntem în discuții avansate cu mai mulți hotelieri, care urmează să se înscrie până la finalul anului. în 2018 credem că numărul membrilor FIHR va mai crește cu 25%.

Am reușit să ne extindem pe mai multe zone, pentru că nu vrem să se creadă că suntem concentrați doar pe București, deși cei mai mulți membri sunt în București; am reușit să avem o poziție importantă în Brașov, ne creștem prezența în Constanța și Oradea și încet-încet o să acoperim și alte zone din țară, astfel încât să avem grupuri de lucru pe fiecare zonă de interes major. Ne uităm cu interes către Cluj și Timișoara.

De ce ar trebui să se înscrie hotelierii în FIHR?

Noi am făcut un decalog, o listă cu 10 motive care ar putea determina un hotelier să facă parte din  federație. După părerea mea e vital să faci parte dintr-o federație care are acoperire națională. Un jucător local are interese centrale, pe care nu le poate atinge de unul singur. FIHR reprezintă hotelierii în relația cu autoritățile publice centrale, fiind membru în Consiliul Consultativ de Turism și partener de dialog pentru Minister; astfel avem posibilitatea ca prin FIHR să ridicăm la masa autorităților cele mai importante subiecte ale hotelierilor din România. Foarte important, prin FIHR susținem interesele hotelierilor în menținerea unui cadru legal simplu și eficient și luptăm pentru un regim fiscal eficient.

De asemenea, prin apartenența la FIHR putem aduce aportul nostru în schimbarea sistemului educațional din turismul românesc, chestiune vitală în contextul lipsei forței de muncă din sector. Sunt multe teme de interes național, iar hotelierii au nevoie de o asociație care să le apere interesele. FIHR înseamnă și acces la informație, best-practice, beneficii pentru membri și, mai ales, posibilitatea de a susține o industrie etică, morală, corectă și eficientă.

Eu recomand hotelierilor să se înscrie în orice asociație care cred ei că le reprezintă interesele, dar să se înscrie într-o asociație. Noi credem că pe partea de hotelărie reprezentăm cel mai bine interesele hotelierilor.

Cum apreciați evoluția investițiilor hoteliere pe plan local și ce tendințe ați observat în acest sens?

Creșterea de investiții este evidentă, vedem tot mai multe investiții. Aceste proiecte apar ca rezultat al creșterii înregistrate de turism în ultimii 2-3 ani, creștere care vine într-un context favorabil pentru turismul românesc. Referitor la tendințe, se investește mai mult în zonele de urban, pentru că au o combinație fericită între business și leisure, mai ales în orașele care au un management al destinației bun. Sunt zone care cresc și pe partea de leisure, Transilvania e un motor (vedem un flux bun de investiții în Transilvania, pentru că și-a îmbunătățit imaginea), litoralul devine o atractivitate. Prima opțiune pentru investiții sunt așadar orașele, a doua Transilvania, a treia litoralul și, pe termen mediu și lung, balnearul. Este evident că apetitul pentru investițiile hoteliere este în creștere, dar avem nevoie de predictibilitate.

Cum vedeți dezvoltarea litoralului?

Din punctul nostru de vedere, zona de litoral e pe o tendință pozitivă, dar se va ajunge într-un blocaj dacă nu se poziționează pe extinderea sezonului. Asta trebuie să fie prioritatea pe litoral; să nu se concentreze toate eforturile de promovare, de imagine, de evenimente, pe cele două luni de vârf de sezon. Pe urmă, ar trebui stimulate investițiile și în sudul litoralului, să se targheteze stațiunile pe diverse nișe, poate să fie stațiune de family, stațiune de tineret, de ‘seniors’, de ‚night life’, dar fiecare stațiune trebuie să își găsească identitatea.

Este fezabilă extinderea sezonului pe litoral?

Da, dar atât timp cât litoralul se concentrează în proporție de 95% pe turismul intern va fi greu să extindem sezonul. Trebuie să se găsească forme de a atrage turiști străini și a turismului seniors, care poate să atace capetele de sezon. Pe urmă, ținând cont de capacitatea mare de cazare, mai ales în Mamaia, aș găsi o formă de poziționare pe turismul MICE, pentru că lunile de primăvară și toamnă sunt cele mai potrivite pentru atragerea de evenimente.

Revenind la investițiile hoteliere, ce măsuri ar trebui luate pentru a le stimula?

în momentul în care tu ca autoritate ai în 2016 o formă de impozitare a afacerilor în turism, în 2017 ai altă formă de impozitare și te gândești ca în 2018 să treci la a treia formă de impozitare pe cifra de afaceri deja ai debusolat un investitor. Nepredictibilitatea omoară aportul investițional. Ar trebui să stimulăm investițiile hoteliere pe mai multe paliere: o dată, acele destinații în care turismul reprezintă o pondere importantă a economiei locale ar trebui să reducă taxele locale pe clădirile din domeniu. O altă temă e promovarea. Toți membri noștri spun că ar trebui să investim mai mult în promovare. E o temă vitală pentru noi, a doua temă, după forța de muncă, ca prioritate în opțiunile membrilor noștri și vom continua să depunem eforturi în această direcție.

Ați menționat de forța de muncă din turism. Ce soluții vedeți la această problemă?

Forța de muncă din turism e cea mai importantă temă a noastră și ne dedicăm serios acesteia. Mai mult, am deschis portița pentru a primi membri afiliați toți furnizorii de servicii de educație. Avem un grup de lucru pe tema educației forței de muncă, în care se implică oameni de HR din industrie și în care se vor implica și aceste școli de turism, pentru ca împreună să găsim soluții.

Dacă mă întrebați cum vedem noi rezolvarea problemei forței de muncă, sunt multe aspecte: avem nevoie de repoziționarea sistemului educațional al forței de muncă la toate nivelele sale – școli profesionale, învățământul dual, liceele tehnologice în turism, școli post-liceale, universități și studii post-universitare.

Pe urmă, din punct de vedere legislativ, trebuie să fim prezenți când se discută tot felul de legi cu  impact, de exemplu legea angajatului zilier, legea angajatului sezonier, care s-au discutat fără a avea aportul industriei ospitalității.

Deci ne referim la stimularea sistemului educațional, la cadrul legislativ care reglementează forța de muncă în turism și la cadrul fiscal, pentru că discutăm despre faptul că e suprataxată forța de muncă în România și că nu poți să plătești mai mult, iar presiunea pe salarii e mare. Și aici una din temele pe care le analizăm serios e tema service charge-ului. Credem că o soluție ar fi să găsim o formă corectă, aplicabilă, a service charge-ului, care să se întoarcă spre angajații din turism și astfel să devină sectorul mai atractiv. Noi am vrea să venim cu o formă a legii service charge-ului, dar încă o discutăm.

Ce așteptări aveți de la autorități?

Sunt multe teme, dar pe noi ne interesează să existe un dialog pe argumente și pe o proiecție economică de sustenabilitate. Nu poți să faci legi în turism să ții cont doar de 9% din piață, cum a fost legea impozitului specific. Nu poți să faci roller coaster-ul ăsta cu voucherele de vacanță. Nu poți să desființezi așa birourile de promovare externă… Vrem predictibilitate, consultare, dialog și  argumente.

Interviu realizat de Diana Sbârcea pentru ediția 83 a revistei Horeca România.