Reglementarea bacșișului în legislația românească
Reintroducerea unei reglementări a bacșișului a revenit pe agenda discuțiilor în ultimul timp, fiind susținută de o parte a industriei ospitalității, pe considerentul că va aduce beneficii atât pentru industrie în ansamblu, cât și pentru bugetul de stat.
La ora actuală, în România, bacșișul („tips”-ul) nu este reglementat în domeniul HoReCa, după ce, acum trei ani, OUG 8/22 aprilie 2015 a încercat legiferarea acestuia, dar actul normativ a fost abrogat după doar câteva săptămâni de la intrarea în vigoare.
în mod cert, o lege a bacșisului ar duce, în primul rând, la transparentizarea acestor venituri și ar aduce beneficii nu doar angajaților, operatorilor și statului, dar și clienților, prin creșterea calității serviciilor.
în al doilea rând, reglementarea de care vorbim ar apărea în condițiile în care dezvoltarea turismului în România și operarea eficientă nu se poate face în condițiile actualei crize a forței de muncă. Din acest motiv, se propun o serie de soluții.
Deși toată lumea este de acord că bacșișul trebuie reglementat prin lege, să fie dat voluntar în semn de apreciere pentru serviciile primite, dar să fie fiscalizat prin apariția lui pe nota de plată, procedura impozitării acestuia naște încă vii dispute: cine îl administrează, se supune sau nu cotei de TVA sau cum se vor evidenția în contabilitate operațiunile de încasare a sumelor din bacșiș și distribuirea acestora către angajați.
Până și definiția bacșișului din lege ca fiind „orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici, precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar” a dat naștere la diverse interpretări, fiind dificilă aplicarea prevederilor în zona comerțului cu amănuntul.
Trebuie menționat faptul că, în paralel, sunt în vigoare prevederi fiscale privind bacșișul în activitatea jocurilor de noroc, doar că acestea nu se aplică și în domeniul ospitalității, existând riscul ca tipsurile să fie considerate de către inspectorii fiscali drept venituri de natură salarială.
Reintroducerea bacșișului pe bon ar avea implicații atât pentru angajați, cât și pentru angajatori. Pentru angajați, ar duce la reflectarea sumelor primite de aceștia și, implicit, la o majorare a veniturilor declarate.
Din perspectiva angajatorilor din domeniul ospitalității, care calculează și plătesc impozitul specific pentru această industrie, menționarea bacșișului pe bon ar putea genera obligații fiscale suplimentare. Mai precis, venitul generat de încasarea bacșișului va trebui reflectat separat în contabilitate și va reprezenta un venit din alte activități (altele față de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit.
Articol scris de avocat Constantin Neacșu, pentru ediția 93 a revistei Horeca România.
