„Milităm ca turismul balnear să devină o prioritate naţională”
Iuliana Tasie oferă răspunsuri cu referire la turismul românesc în general și turismul balnear în special, din pozițiile multiple pe care le ocupă: vicepreședinte al Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR) și a European Spas Association (ESPA), președinte al Alianței pentru Turism și, nu în ultimul rând, general manager al unei unități hoteliere cu componentă SPA – Ana Hotels Europa, Eforie Nord.
Cum este anul 2022. din punctul de vedereal turismului balnear, în România?
Turismul balnear şi de wellness din România a fost menținut în trendul european, în sensul în care oferta turistică a fost dezvoltată, modernizată şi diversificată în conformitate cu schimbările ce au loc permanent în comportamentul consumatorului de turism balnear şi de wellness. Datorită ridicării complete a restricţiilor din martie, s-a putut remarca o creştere majoră a cererii de tratament balnear pe toate categoriile de vârstă, mai ales că suprapunerea dintre turismul de wellness şi turismul medical e evidentă în cazul activităţilor plasate în cadrul conceptului de sănătate, spre exemplu talassoterapia, băi termale, staţiuni de sănătate, tratamente anti îmbătrânire – activităţi care pot fi atât preventive, cât şi curative.
Până la acest moment de sezon estival putem aprecia revenirea cererii de tratament balnear aproape de nivelul anului 2019, iar temperaturile ridicate vor continua să ajute traficul în stațiunile balneare care au, în cea mai mare parte, facilităţi în aer liber.
Pe plan extern, organizația noastră, OPTBR, este membru al Asociaţiei Europene a Staţiunilor balneare (European Spas Association – ESPA), din 2007. Faptul că România este respectată şi ocupă o poziţie atât de importantă reprezintă o mare oportunitate pentru susţinerea intereselor naţionale într-o piaţă concurenţială extrem de diversificată. În acelaşi timp, este posibilă conectarea permanentă la tendinţele europene, aspecte care pot conta în adaptabilitatea şi inovarea premanentă a ofertei naţionale de turism balnear. ESPA este singura asociaţie europeană care face lobby pentru turismul balnear la Parlamentul European şi Comisia Europeană. Comisia sa de experţi, formată din medici cu specializarea balneologie, este cea mai puternică din Europa.
Cine este turistul consumator de balnear în România, în această perioadă? Care este comportamentul de consum al acestora?
Tendinţele la nivelul României urmează tendinţele remarcate la nivel european şi mondial. Consumatorii de turism cresc numeric şi sunt din ce în ce mai sofisticaţi. Au aşteptări şi preferinţe complexe şi îşi doresc o experienţă individualizată şi autentică. Optează din ce în ce mai mult pentru destinaţii complete şi complexe, care să le furnizeze confort, emoţii, sentimente pozitive şi durabile, igienă impecabilă, starea de bine. Doresc să fie consideraţi şi trataţi ca oaspeţi, nu ca şi clienţi, vor să se simtă înconjuraţi de atenţie, solicitudine, căldură, bunăvoinţă, de un mediu prietenos şi sănătos. A crescut constant preferinţa pentru terapiile efectuate manual în detrimentul celor care utilizează echipamente, pentru că nimic nu poate înlocui atingerea mâinilor terapeutului, emoţia care se transmite, comunicarea care se creează între oaspete şi terapeut. În acelaşi timp, oaspeţii apreciază din ce în ce mai mult serviciile bazate pe produse naturale şi organice, fără conservanţi şi amelioratori (E-uri) şi devin mai atenţi la sănătatea mediului, în special consumatorii de spa tineri.
Care sunt punctele slabe ale turismului balnear din România şi cum credeţi că ar putea fi rezolvate?
Turismul românesc de sănătate are posibilităţi mari de dezvoltare, de altfel dezideratul organizației OPTBR este ca turismul balnear să devină o prioritate națională. Interesul național este sănătatea, iar turismul balnear, cunoscut și ca „turismul celor patru anotimpuri” are ca obiectiv central tocmai îmbunătăţirea permanentă a stării de sănătate a populației prin asistență medicală de recuperare și balneară. Presiunea asupra sistemului medical la nivel național, exercitată de pandemia COVID-19, generează obiective suplimentare deosebit de importante, ce pot fi îndeplinite de către prestatorii din domeniul turismului balnear.
Industria balneară s-a dezvoltat până în prezent datorită eforturilor din partea mediului de afaceri privat românesc, însă este nevoie de o direcție clară de dezvoltare, respectiv o abordare strategică pe termen mediu, dar mai ales lung, care va suplimenta în mod constant aportul pe care acest domeniu turistic poate să îl aducă la economia națională, totul fiind, în acest moment, la latitudinea şi în responsabilitatea Guvernului României.
Toate aceste aspecte ne îndeamnă să catalogăm pandemia care a trecut peste noi mai mult ca o provocare unică de dezvoltare, inovare şi reinventare a industriei wellness şi de sănătate, mai mult o oportunitate decât o ameninţare. În înclinarea acestei balanțe sunt foarte importante aportul şi susţinerea pe care le va primi piaţa turismului de sănătate din partea statului.
Ce măsuri ale statului ar putea veni în ajutorul turismului balnear?
Ne bucură faptul că turismul balnear este considerat o prioritate şi este pe agenda de lucru a Ministerului Turismului, prin realizarea unui grup de lucru pe acest segment de piață, cu reprezentanţi din industrie, din partea autorităţilor centrale şi locale responsabile de activitatea în staţiunile balneare.
În cadrul acestui grup se urmăreşte implementarea rapidă a „Planului de acţiuni a strategiei de dezvoltare a turismului balnear”, aprobată prin HG 571/ 2019. OPTBR, împreună cu colegii noștri din structurile asociative din turism, contribuim, cu expertiza specialiștilor proprii și cu bunele intenții, pentru dezvoltarea turismului românesc în general și a turismului balnear în special.
Sunt multe nevoi în acest domeniu care vizează în primul rând strategia Guvernului României în domeniul turistic şi cu precădere în cel balnear. Amintesc, succint, câteva nevoi extrem de importante:
* Investiţii în turismul balnear (reluarea programului de finanţare „Dezvoltarea Stațiunilor Balneare”, deschis în 2019, alocarea de fonduri pentru cercetare, în special a factorilor de cură încă insuficient cunoscuţi, în vederea diversificării ofertelor turismului balnear);
* Măsuri fiscale (axe de finanțare dedicate operatorilor din stațiunile balneare, care să ajute la dezvoltarea acestora, în special pentru companiile mari care investesc major în acest domeniu);
* Măsuri de menținere a forței de muncă, adaptarea sistemului actual de educație în sănătate la cerințele de lipsuri în rândul forței de muncă specializate (măsuri de stimulare financiară și determinare a absolvenților Facultății de Medicină pentru a urma specializarea Balneofiziokinetoterapie; altă soluție imediată ar fi posibilitatea medicilor de familie sau generaliști de a obține o competență suplimentară în domeniul balneo și recuperare medicală; înființarea unor forme de învățământ (colegii) care pregătesc specialiști care pot dobândi abilități, aptitudini, ușurință în comunicare etc.);
* Promovarea parteneriatului public-privat ca un model pentru dezvoltarea turismului de sănătate în România, ceea ce ar genera oportunităţi de finanţare şi sinergii de promovare în toată ţara (OMD naţional);
* Investiţii în promovarea Directivei EU privind asistența medicală transfrontalieră pentru creşterea turismul de sănătate extern. Directiva promovează drepturile cetăţenilor europeni la accesarea tratamentului medical în orice țară europeană și decontarea acestora în țările de unde provin;
* Măsuri de suplimentare a bugetului alocat în anul 2023 pentru biletele de tratament balnear distribuite prin Casa Națională de Pensii Publice, măsură cu impact pozitiv atât asupra beneficiarilor direcți – pensionarii, cât şi în scăderea ratei şomajului în ceea ce priveşte angajații din acest domeniu, creșterea nivelului de trăi, cu diminuarea presiunii asupra bugetului de stat;
* Realizarea unei strategii de marketing unice, care să sprijine brandul turismului românesc de sănătate. România a dezvoltat, prin investiţii private, produse medicale, de wellness şi sănătate de mare calitate, dar iniţiativele individuale şi fragmentate face dificilă susţinerea lor la nivel naţional şi internaţional. Este o nevoie puternică de sincronizare a tututor activităţilor de marketing pentru prezentarea produsului turismului de sănătate din România.
Ce planuri are OPTBR pe termen lung și scurt?
Pe termen scurt ne dorim să fim alături de colegii noştri din industria ospitalităţii în relaţia cu Guvernul României pentru a sprijini acţiunile imediate de susţinere a domeniului turistic puternic afectat de pandemie, războiului din Ucraina şi criza economică şi energetică.
De asemenea, ca lider al Grupului de Calitate al ESPA, voi propune, începând cu aceasta toamnă, o serie de cursuri privind standardele de calitate în centrele balneare şi spa, ca un prim pilot în România şi apoi în restul ţărilor membre ESPA.
Ne dorim, de asemenea, un studiu complex asupra turismului de sănătate din România, care să se bazeze pe date exacte şi să includă şi sectorul privat. Datele statistice sunt cele care asigură succesul în era digitală. Compararea şi conjugarea acestor date ar furniza informaţii importante în marketing şi ar stimula competitivitatea şi calitatea serviciilor în oferta turistică balneară. Ar permite o reprezentare mai bună a telemedicinii şi ar îmbunătăţi experiența turiştilor în tratarea diverselor afecţiuni.
Pe termen mediu şi lung, milităm ca turismul balnear să devină o prioritate naţională, fiind necesară o voinţă politică şi o conştiinţă naţională care să pună, mai presus de orice, utilizarea resurselor naturale pentru îngrijirea sănătăţii oamenilor.
Care sunt cele mai importante trei lucruri în managementul unei unități cu componentă spa, în opinia dvs.?
După o experiență de peste 12 ani de management al unei locații de elită a turismului balnear și de wellness din România, pot spune că diversitatea și calitatea serviciilor generate de resursele naturale și de personalul profesionist, precum și atenția permanentă acordată așteptărilor oaspeților noștri contează enorm în succesul unui astfel de business. De asemenea, foarte importantă este flexibilitatea de care trebuie să dăm dovadă în relația cu toți partenerii și oaspeții noștri, transpusă în rândul unei echipe profesioniste, foarte dedicată activității turistice.
Perioada pandemiei a determinat un focus suplimentar, a tuturor managerilor din acest domeniu, pentru a putea oferi siguranța legată de igienă și sănătate, pentru a putea continua activitatea și în condiții de restricții, aspect care ne-a diferențiat de restul tipurilor de turism, oaspeții descoperind beneficiile curei balneare, dar, și mai important, al prevenției pentru o stare de bine permanentă.
Care sunt iniţiativele şi obiectivele APT (Alianţa pentru Turism) pentru următoarea perioadă, având în vedere că OPTBR, prin dumneavoastră, a preluat de curând un mandat de conducere a alianței?
Ne dorim să realizăm un parteneriat oficial prin transformarea APT într-un ONG puternic şi implicat în viitorul turismului românesc. Acesta este unul din obiectivele principale ale mandatului meu, dar în acelaşi timp îmi doresc să menţin coeziunea şi implicarea membrilor noştri în dialogul permanent cu Guvernul României, un test trecut cu succes de această alianţă ţinând cont de varietatea membrilor săi.
Temele viitoare sunt multiple şi vizează reforme pe termen lung în educaţie, în promovarea de ţară şi destinaţii turistice, în crearea parteneriatului public-privat care să schimbe mentalitatea, atât în rândul autorităţilor locale/centrale, dar şi al agenţilor economici, în reducerea taxei de muncă în domeniul ospitalităţii pentru creşterea retenţiei personalului calificat, în găsirea de soluţii pentru diminuarea efectelor sezonalităţii. Toate acestea pot contribui, în final, la dezvoltarea turismului românesc la nivelul aşteptat de cca 10% din PIB, cifră care ar da valoarea imensului potenţial turistic cu care România a fost înzestrată.
