Promovare turistică prin gastronomie locală

Includerea în oferta unității HoReCa a unei experiențe turistice memorabile este crucială pentru succesul pe termen lung al destinațiilor. Mulți cer experiențe gastronomice pe care nu le găsești la orice pas, o atmosferă locală în care să se regăsească satul românesc autentic sau locuri și cadre numai bune de fotografiat.

Oamenii nu mai doresc experiențe de călătorie plictisitoare și convenționale, ci preferă să plătească pentru vacanțe care sunt oportunități o dată în viață, sunt în căutare constantă de locuri noi și atmosferă inedită.
Specialiști cu experiență în turism observă că trendul experiențelor și activităților chiar este în plină creștere, iar unul dintre cele mai importante aspecte este, într-adevăr, autenticitatea serviciilor oferite. Clientul este veșnic doritor de mai mult, de la confort sau lux, adică beneficii palpabile, fizice, până la amintirile ce-i rămân o viață întreagă, intangibile, dar cu un impact mult mai profund. Mai jos prezint câteva tendințe care reprezintă tot atâtea invitații la o întâlnire cu locuri, oameni și evenimente, dincolo de banalitatea traseelor obișnuite.

Dobrogea, o multitudine de nații
Odată cu venirea temperaturilor ridicate, turiștii sunt dornici să exploreze gastronomia specifică minorităților din zona Dobrogei (aromâni, tătari, lipoveni, greci, armeni etc).
Despre minoritățile din Dobrogea se spune că reprezintă sarea și piperul acestei regiuni și, fără ele, zona nu ar mai avea același farmec. Oriunde te plimbi, te uimește amestecul de credințe, obiceiuri și graiuri. Regina Maria însăși a fost fascinată de „țara ciudată a Dobrogei” și vorbea uluitor de frumos despre multitudinea de nații de aici, care trăiesc pașnic unele lângă altele, oameni „cu fețele cel mai puțin potrivite între ele”, cum îi plăcea să spună. Aici, pe lângă români, conviețuiesc turci, tătari, ruşi, pe alocuri chiar şi nemţi.

Delta Dunării, destinație cu experiențe culinare
Românii încep să redescopere că avem o țară frumoasă, care merită vizitată. Ea ne oferă tot ce ne putem dori: peisaje de vis, birdwatching, experiențe culinare, tradiții, pescuit, relaxare în natură, încadrate în turismul tradițional, bazat pe multiculturalitate și în armonie cu mediul.
Experiențele culinare din Delta Dunării, vestită prin gastronomia locală, îi încântă pe turiști, și își pun amprenta pe papilele lor gustative.
Localnicii din Delta Dunării nu oferă mâncăruri sofisticate, ale căror denumiri nu se pot pronunța. Ei gătesc după caietul de rețete al bunicilor, iar preparatele din pește pe care le oferă sunt gustoase, aromate, memorabile.

Indiferent de naționalitate, turiștii se îndrăgostesc de gastronomia din Delta Dunării. Mâncarea tradițională este unul dintre motivele pentru care ei se reîntorc cu drag în Deltă, pe lângă peisajele de basm din împărăția apelor.
Când singurul produs pe care îl au gospodinele la îndemână este peștele, ele se adaptează și gătesc din el ceea ce turiștilor nici nu le trece prin minte. Toate mâncărurile din pește gătite de localnicii din Delta Dunării sunt absolut minunate, indiferent că vorbim de borș de pește, plachie, pește afumat, scrumbie pe grătar, saramură sau știucă umplută, icre ori musaca din pește, chiftele de pește, ardei umpluți cu pește, mici din pește, piftie, crochete, șnițele, tocană, zacuscă, musaca, știucă umplută și multe altele.
În Delta Dunării, pe langa experiente culinare, turistul are parte de o experiență autentică, în mijlocul naturii, respectiv o plimbare cu o barcă destinată turismului (și nu transportului), adică o barcă deschisă, de viteză mică/medie, alături de un ghid bun. Doar la viteză mică și din acest fel de bărci se pot observa detaliile incredibile, se pot auzi sunetele naturii și se pot simți mirosurile specifice “bălții”.

Delta trebuie explorată încet, pe îndelete. Durata excursiei la Letea este de 9-10 ore, pentru ca ghidul să aibă timp să poveastească despre locurile prin care trec turiștii. Cele mai apreciate excursii sunt însă cele până la Mila 23 sau în jurul Lacului Nebunu (cu plecare din Tulcea). Acestea chiar se fac cu viteză mică, pentru a lăsa turiștii să asculte Delta, să observe și cele mai mici detalii.
Este imposibil ca turiștii să nu-și dorească să revină în Delta Dunării după ce au vizitat-o o dată. Este un tărâm magic, în care natura, tradițiile, gastronomia și ospitalitatea localnicilor se îmbină perfect și le oferă vizitatorilor experiențe de neuitat.

Arta culinară turcească: rețete tradiționale și o bogăție de arome orientale
Mâncarea, alături de religie, limbă și folclor este unul dintre markerii identității etnice a turcilor și tătarilor. Etnia, istoria de familie și cea regională, sau tradițiile ocupaționale ale celor două comunități, se reflectă și se păstrează, în parte, prin tradițiile gastronomice.
La cele câteva restaurante cu specific turcesc-tătăresc din Constanța, ne întâmpină o mulțime de preparate specifice: baclavale, sarailii, gutui coapte cu frișcă și nucă, plăcintă cu cartofi, kobete cu carne de pui, manti – o mâncare foarte migăloasă, făcută cu carne de pui sau vită, mâncare de arpagic cu cubulețe de carne, kobete cu brânză și mult mărar. Nelipsit de pe masa este ayran-ul, băutura care însoțește bine orice fel de preparat turcesc, precum și șuberek-ul, deliciosul preparat făcut de turci și de tătari.

Rețetele vechi și sănătoase ale aromânilor
Turul Dobrogei în bucate ne poartă în mijlocul aromânilor, unde veselia este mereu garantată. Familiile sunt mari şi unite, iar în jurul mesei poţi să ai şi patru generaţii, legate de aceleaşi tradiţii. De la străbunicile care îşi poartă cu mândrie crucile tatuate în frunte, până la nepoatele care simt chemarea de a duce mai departe obiceiurile de odinioară.
În gospodăriile aromânilor se făceau tot felul de plăcinte. Bătrânii umpleau foile de aluat cu ce aveau la îndemână şi ce creşteau în curte: spanac, urzici sau ştevie, dar şi praz.
Plăcinta de praz sau spanac intră şi în meniul de astăzi. Străbunica familiei le arată paşii generaţiilor mai tinere printr-o metodă testată: demonstraţie şi „ameninţări” cu făcălețul.
Aluatul de plăcintă se întinde cât mai subţire. Mai multe straturi trebuie să fie puse în tavă. Între ele intră umplutura făcută din praz călit amestecat cu brânză şi ouă. Proporţiile se învaţă în timp şi din greşeli.
Cât se răceşte plăcinta, gospodinele fac felul principal. O reţetă vedetă a aromânilor: piperchi prăjite. Este o mâncare de bază, de vară, o mâncare foarte uşoară, sănătoasă, bună, hrănitoare.

Punctele Gastronomice Locale din mediul rural
Recent au fost autorizate în România, la nivel guvernamental, Puncte Gastronomice Locale, care reprezintă acele pensiuni familiale ce oferă oamenilor produse tradiționale.
Românii din mediul rural își pot deschide puncte gastronomice locale, un concept HoReCa de afacere cu o gamă redusă de preparate tradiționale, care vor fi realizate de proprietar și membrii familiei acestuia. Punctele Gastronomice Locale presupun servirea mesei în gospodăria proprie a unui număr limitat de persoane (max. 12 persoane).
Punctul Gastronomic Local poate funcţiona în incintele existente din locuinţe particulare, ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescăreşti, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat, complexuri de vânătoare, centre de colectare a ciupercilor şi fructelor de pădure, centre de colectare a vânatului, ocoale silvice, mănăstiri, agropensiuni, precum şi în alte construcții şi amenajări dintr-o localitate rurală, unde se desfăşoară una sau mai multe activităţi conexe cu producția primară de produse agricole, pescuitul, vânătoarea, recoltarea sau colectarea produselor forestiere nelemnoase.

Rolul platformelor specializate
Clienții iubesc furnizorii de servicii care îi ajută să învețe, să descopere lucruri noi, însă aceștia sunt predominant ocupați sau nu înțeleg pe deplin cum trebuie să procedeze pentru a se promova și ajung să fie extrem de greu vizibili. Este de înțeles, până la urmă, fiindcă un furnizor trebuie să aibă grijă de clienții săi deja existenți, să se asigure că o face la calitate maximă și să aibă un proces sustenabil.
Aici intervine altă problemă. Cum pot ajunge turistii să acceseze furnizorii de activități și experiențe? Aceștia sunt de multe ori mult mai concentrați pe realizarea activității propriu-zise decât pe promovarea in mediul online.

O soluție simplă, este accesarea activităților dintr-un singur loc, adică platformele sau website-urile ce activează deja în acest domeniu, agenții de turism online, care fac legătura dintre turiști și furnizori.
Turiștii străini preferă experiențele și activitățile alături de personal organizat și profesionist, iar piața din România începe să tindă spre același trend. Un studiu realizat de Eventbrite arată că doar în Statele Unite se cheltuiesc anual 1.3 miliarde de dolari în acest sector. Astfel de platforme sunt o punte importantă de dezvoltare pentru agențiile de turism și turoperatorii care vor să ofere mai mult clienților lor, indiferent că sunt interni sau din afara țării.