Schimbarea la faţă a turismului românesc. Suntem oare pregătiţi pentru ce va să vină?
Se discută mult, în ultima perioadă, despre restartul turismului, despre transformările pe care pandemia le-a adus în acest sector, despre efectele recentului conflict din Ucraina, despre influenţele digitalizării sau sustenabilităţii, ori despre schimbările comportamentale ale consumatorilor de servicii turistice. Sună provocator, nu-i aşa?
Mesajul public care afirmă că sectorul nostru se schimbă, că lucrurile vor merge într-o direcţie mai bună, poate da speranţe fiecăruia dintre noi, dar mai ales turiştilor. Dar oare chiar aşa este? Oare suntem pregătiţi pentru această transformare a turismului, atât pe plan mondial, cât şi naţional? Oare nu ne vom lovi de o reacţie de rezistenţă care va împiedica sau întârzia influenţele, sperăm noi, cu predilecţie pozitive, pe care acest proces de transformare ar trebui să le aducă?
Voi încerca să analizez acest proces de transformare, cu care se confruntă turismul românesc, într-o serie de alte cinci articole, pe care am să le structurez în paginile acestei reviste, bazându-mă pe experienţa mea de hotelier de peste 25 de ani, de preşedinte al Federaţiei Hoteliere din România (FIHR) de șapte ani, precum şi folosind informaţiile culese de la colegii din ţară sau de la alte asociaţii de turism din străinătate.
Scopul acestei serii de articole este acela de a ajuta turismul românesc în a se poziţiona mai bine în faţa acestui proces de transformare, de a face din această schimbare o şansă de a creşte nivelul serviciilor şi performanţele turismului românesc, de a fructifica oportunităţile şi de a evita pericolele pe care le aduc întotdeauna genul aceste de schimbări profunde.
Este foarte important ceea ce NE DORIM să obţinem în urma acestor schimbări, ce urmărim să atingem pentru a ne concentra eforturile şi strategiile în a le obţine. Aş enumara câte obiective principale:
•• CREŞTEREA CALITĂŢII SERVICIILOR este pe primul loc, avem nevoie de îmbunătăţirea raportului calitate – preț şi, implicit, obţinerea unei imagini mai bune în fața consumatorilor de servicii turistice;
•• REDUCEREA SEZONALITĂŢII TURISMULUI ROMÂNESC – singura noastră şansă pentru a putea atrage investiţii serioase şi a crea o clasă de angajaţi specializaţi în sector este lărgirea sezonului turistic în zonele de leisure;
•• CREŞTEREA EFICIENŢEI AFACERILOR DIN TURISM – Vrem mai mulţi turişti în România, vrem contribuţie la PIB mai mare. De asemenea, investitorii din turism au nevoie să obţină venituri mai mari din care să poată investi în active noi, în facilităţi de cazare sau agrement, în resursă umană bine plătită şi în educaţia forţei de muncă. O contribuţie mai mare în PIB a sectorului ospitalităţii poate aduce o susţinere mai mare din partea autorităţilor, o recunoaştere a importanţei sectorului ospitalier în contextul economiei naţionale.
•• DIGITALIZARE – totul merge în direcţia asta şi noi nu putem evita acest lucru. Prelucrarea datelor la nivel mare (statistici, big data) trebuie să fie o consecinţă a acestei acţiuni de digitalizare, la fel cum ar trebui să fie şi reducerea birocraţiei sau simplificarea. Să nu uităm că generaţiile Z sau Millenials, care consumă masiv servicii turistice astăzi, sunt dependente de digitalizare.
•• SUSTENABILITATEA TURISMULUI ROMÂNESC – trebuie să facem un turism responsabil care să ne permită o operare pe termen mediu şi lung prin păstrarea resurselor. Trebuie să răspundem aşteptărilor turiştilor care simt tot mai mult acea „chemare a naturii” atunci când merg în vacanţe sau sejururi. Responsabilitate e cuvântul cheie în turism, atât pentru operatori şi angajaţi, cât şi pentru turişti.
•• PROFESIONALIZAREA TURISMULUI ROMÂNESC – trebuie să atragem talente spre acest sector şi să creăm avantaje celor care lucrează în turism. Avem nevoie de o clasă nouă de manageri şi asta se poate face numai prin educaţie. Avem nevoie de investitori adaptaţi noilor cerinţe şi asta vine printr-o schimbare a modului de gândire. Avem nevoie de autorităţi implicate şi bine pregătite, care să se consulte cu specialişti în management de destinaţie, în branding, în sociologie etc.
•• IMAGINEA TURISMULUI ROMÂNESC – suntem obligaţi să construim (aproape de la zero) o imagine nouă pentru destinaţiile noastre, una aproape de realitate, una care să inspire încredere şi care să reprezinte un suport pentru întreaga imagine de ţară.
Odată identificate dezideratele pe care sperăm să le atingem prin schimbarea în care suntem deja parte, rămâne să stabilim cum ne IMPLICĂM noi, FIECARE dintre noi, în acest proces, în aşa fel încât să influenţăm vectorii schimbării şi nu să asistăm pasivi, urmând a cuantifica mult prea târziu efectele acestor transformări. Să fim parte activă a schimbării, să acţionăm acolo unde credem că putem aduce plus valoare. Noi, cei din turism, nu avem voie să fim precum Mioriţa din celebra baladă populară românească.
Asta voi încerca să ating în următoarele cinci editoriale, modul în care cred eu că ar trebui să ne poziţionăm şi să ne implicăm, cum ne modelăm abordarea sau mindsetul în aşa fel încât să progresăm, atât individual, dar mai ales colectiv. Schimbarea nu trebuie să fie o sperietoare pentru cei care sunt pregătiţi, dar nici nu îi va ierta pe cei care nu sunt dispuşi să o întâmpine cu deschidere şi îndrăzneală. Să acceptăm că oricare dintre noi va fi nevoit să fie parte din această transformare, că totul începe de la noi şi cu noi.
La final, îmi permit să folosesc un citat dintr-un excelent film de pe platforma Netflix, Munich – The edge of war, în care doi tineri foşti colegi la Oxford ajung să susţină, fiecare de partea lui şi la un nivel foarte înalt, delegaţiile Germaniei şi Marii Britanii, înainte de declanşarea celui de-al doilea război mondial: „Nu ne alegem timpurile în care trăim. Singura alegere pe care o avem este cum răspundem la ce aduc aceste timpuri”, Paul van Hartmann ( Munich – the edge of war).
Păstrând proporţiile importanţei momentului, cred că mesajul ni se potriveşte perfect şi nouă, celor care ne dorim o schimbare calitativă importantă pentru turismul românesc. Să răspundem acum şi să o facem cu responsabilitate şi cu încredere !
