Cum poate profita turismul din România de pe urma atentatelor teroriste?

Atentatele din Bruxelles au lasat urme adânci în cifrele turismului european. în câteva zile, gradul de ocupare al hotelurilor din capitala belgianã a scãzut la doar 25% potrivit unor estimãri ale STR Global, companie specializatã în studiul pieței hoteliere mondiale. Cu o searã înaintea atentatelor, gradul de ocupare al hotelurilor din orașul belgian era de 82%.

Și alte orașe europene au simțit unda de șoc. Gradul de ocupare din Londra a scãzut la 58% în zilele urmãtoare evenimentului, în timp ce în Paris cifrele arãtau o scãdere pânã la un grad de 67%, potrivit STR. Datele reprezintã un declin de 25%, respectiv 15% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent.

Pentru Europa, atacurile reprezintã o loviturã, nu doar în ideea de siguranțã pe care o oferea pânã acum bãtrânul continent, ci și pentru revenirea economiei sale fragile, în care industria turismului contribuie (sau cel puțin contribuia) cu 10% din totalul formãrii PIB. Industria oricum suferea de un ritm de creștere scãzut, dupã evenimentele din Paris, iar UNWTO (United Nations World Tourism Organization) a preconizat în ianuarie, pentru acest an, o creștere cuprinsã între 3,5% și 4,5% a sosirilor în Europa, sub creșterea de 5% înregistratã în 2015.

O loviturã durã vine și din partea turiștilor chinezi, care percep Europa ca nefiind sigurã. Iar pentru chinezi, nu existã diferențã între Franța, Germania, Italia sau Spania. Pentru ei toatã Europa e lipsitã de siguranțã. Numãrul turiștilor chinezi din Paris a scãzut în decembrie 2015 cu 3%, asta dupã ce cifrele crescuserã cu 46% în primele 10 luni ale anului. Impactul evenimentelor din 13 noiembrie 2015 s-au resimțit peste tot în lume.

Priceline Group, care deține printre altele și booking.com, a anunțat scãderi de 10% a volumului de vânzãri din închirierea camerelor în sãptãmânile succesoare. Rezervãrile de bilete de avion au scãzut de asemenea, iar perioadele de ședere s-au scurtat considerabil. Air France-KLM, cea mai mare companie aerianã europeanã în funcție de numãrul de pasageri, a estimat pierderi de aproximativ 120 mil. Euro în perioada urmãtoare evenimentelor din Paris, chiar dacã nivelul de rezervãri începuse sã creascã o datã cu finalul anului și apropierea sãrbãtorilor de iarnã.

Inclusiv retailul stradal, în special cel de lux, care depinde de turiștii internaționali, a înregistrat scãderi. Axel Dumas, director executiv al Hermes International SCA, anunțase un trafic mult redus în magazinele din Paris, în prima perioadã a anului 2016 comparativ cu aceeași perioadã din 2015.

CE ROL POATE JUCA ROMâNIA îN TOT ACEST SCENARIU?

România își poate atribui cu multã lejeritate un titlu de destinație sigurã pentru turiști. Cu toate cã, recent, cabinetul de consultanțã Mercer a clasat capitala țãrii noastre pe locul 10 în topul celor mai nesigure orașe din Europa, înaintea unor orașe precum Paris sau Bruxelles. într-adevãr, studiul ia în calcul securitatea individualã sau corupția, nu neapãrat existența unor riscuri de atentate teroriste. Mai mult, într-un mod destul cinic, putem spune cã România poate profita de conjunctura în care se aflã în zona aceasta a Europei.

Ucraina, din cauza conflictelor militare, a ajuns sã fie evitatã, iar vasele de croazierã ce într-o vreme acostau în Sevastopol sau Odessa se repoziționeazã și vãd în portul Constanța un punct de oprire în traseul lor. Cum profitã România de aceastã conjuncturã favorabilã? Èšãri precum Serbia, Turcia și Grecia sunt mãcinate de conflicte interne datorate afluxului de imigranți.

Numai în ianuarie 2016 pe țãrmurile Greciei au debarcat aproape 56.000 de imigranți. Câți imigranți au ajuns la granițele României în total, în ultimii 2 ani? 60! Continuând nota cinicã, și acest aspect poate fi o carte câștigãtoare pentru România în turismul european sau cel puțin sud-est european.

POATE FACE FAȚà ROMâNIA UNUI FLUX MARE DE TURIȘTI?

Luând în calcul toate aceste premise favorabile și eventualitatea în care un flux foarte mare de turiști s-ar reorienta spre destinațiile din țara noastrã, ar putea face România fațã unui numãr mare de turiști? Se mai construiesc spații de cazare sau ne bazãm doar pe ce avem? în primele 3 luni ale anului, potrivit Raportuldeinvestitii.ro, la nivelul țãrii fuseserã anunțate 174 investiții în spații de cazare (hoteluri, pensiuni și vile turistice). Comparativ cu anul precedent, remarcãm o înjumãtãțire a numãrului de unitãți de cazare aflate în construcție sau pregãtire. Ar trebui sã ne îngrijorãm? Poate sau poate nu. Diferența se datoreazã proiectelor depuse pentru finanțare prin fonduri europene nerambursabile. Sau, mai degrabã, lipsei acestora. încã nu au fost publicate anunțuri cu privire la proiectele aprobate sau supuse aprobãrii, iar acest lucru se resimte automat în cifrele pe care le înregistrãm. Majoritatea investițiilor în spații de cazare din România sunt proiecte depuse pentru finanțare europeanã, în proporție foarte mare pensiuni. O paralelã între perioada ianuarie – martie 2016 și aceeași perioadã din 2015 ne evidențiazã acest aspect. în primul trimestru din 2015 aveam nu mai puțin de 275 anunțate la nivel național. în prezent, cifra este de 3 ori mai micã. Ce sare în evidențã și ne bucurã, este numãrul mare de investiții realizate în hoteluri (analiza cuprinde atât construcții de noi hoteluri, dar și lucrãri la unitãți existente). Astfel, vedem cã spre deosebire de 2015, numãrul acestui tip de obiective a crescut de aproape 4 ori.

EVOLUÈšIA NUMERICÃ A INVESTIÈšIILOR PE TIPURI DE UNITÃÈšI DE CAZARE (T1 2015 COMPARATIV CU T1 2016 )

Așadar, vedem o reorientare temporarã a investițiilor spre lucrãri mai de amploare.

Dacã de exemplu, în perioada din 2015, doar 4% din totalul investițiilor reprezentau lucrãri realizate pentru hoteluri, în 2016 procentul a urcat la 23%.

Mai mult, în funcție de valoarea și dimensiunea lucrãrilor, vedem o echilibrare generalã, în special datoritã proiectelor cu o valoare cuprinsã între 1 și 4 milioane de lei. în prima parte din 2015, 77% din investiții erau proiecte cu o valoare de sub 1 milion de lei, în timp ce proiectele medii erau în procent de 20%, iar cele mari de 3%. în prezent, dupã primele 3 luni din 2016, proiectele medii reprezintã 45% din total, iar proiectele mari 5%.

Vedem așadar o revenire a proiectelor medii și mari în piațã, în special pe partea de hoteluri. Acest lucru va fi întregit și de proiectele mici, de îndatã ce acestea vor fi puse în aplicare iar procedurile de alocare a fondurilor europene vor fi pornite. în concluzie, observãm cã România începe sã își punã “infrastructura” turisticã la punct. Adevãrata provocare va fi sã atragã și sã își vândã aceastã “infrastructurã” potențialilor turiști.

Victor IGNAT                  Business & Marketing Analyst IBC FOCUS