ORANGE WINE, un nonconformist în căutarea identității
îI SPUNE ORANGE WINE, DAR NU ESTE NICI VIN DE PORTOCALE, NICI VINUL PRODUS îN REGIUNEA AUSTRALIANĂ ORANGE DIN NEW SOUTH WALES, NICI VINUL COMPANIEI DE TELECOMUNICAÈšII ȘI NICI MĂCAR AL VREUNUI PARTID POLITIC. ESTE PUR ȘI SIMPLU UN VIN DIN STRUGURI ALBI, DAR PORTOCALIU LA CULOARE, O CIUDĂÈšENIE VECHE îN LUMEA VINULUI, DAR CARE ASPIRĂ INSISTENT LA TITLUL DE VEDETĂ RECENT LANSATĂ. DEȘI A APĂRUT DEMULT, VINUL ORANGE DISPARE ȘI REVINE PERIODIC, REUȘIND SĂ SURPRINDĂ MEREU PIAÈšA.
în mod obișnuit, tehnologia de fabricare a vinului alb presupune ca, după zdrobirea boabelor de strugure, mustul să fie îndepărtat cât mai repede de pielițe. Altfel spus, în termeni populari, să fie tras de pe boască. Pigmenții, fenolii și taninii conținuți de pieliță sunt considerați „persona non grata” în așa numita vinificare „în alb”. Ei bine, tocmai ignorarea acestei reguli a dus la apariția vinului portocaliu.
Despre vinul orange se spune că nu este un vin ușor de înțeles și că, încă de la prima întâlnire, sau îl iubești, sau îl urăști.
O NOUTATE… DE CâTEVA MII DE ANI
Practic, vinurile orange sunt vinuri albe care au stat un timp mai îndelungat în contact cu pielița în timpul a ceea ce oenologii numesc macerație peliculară. Au primit numele tocmai după culoarea intensă, ușor închisă, virând spre un portocaliu lejer, căpătată prin contactul cu pigmenții din pielița bobului de strugure. Este o tehnică mai rustică, des întâlnită de altfel și la noi, la țară, unde nu mereu mustul strugurilor albi este separat repede de boască.
Deși mulți îl prezintă în presa de azi ca o noutate, o „fiță” de ultimă oră, adevărul este că vechimea acestei practici oenologice se pierde în timp, cu mai multe mii de ani în urmă. Primii care au făcut vinuri orange se pare că au fost vinificatorii din Armenia și Georgia. în timpurile noastre, ele au mai fost obținute în Italia, în Slovenia, Croația, Franța, Germania, Noua Zeelandă și California. De exemplu, în anii ’50-’60, acest tip de vin era des întâlnit în regiunea Friuli-Venezia Giulia, până când vinurile albe elaborate corect, cu mai multă prospețime și aciditate, le-au exilat în anonimat.
Recent, vinurile orange au revenit în atenția publicului românesc în două variante: cel de la Crama Liliac, din Ardeal, și cel de la Crama Equinox, din Republica Moldova.
UN ROSE „PE DOS”
Prin presa în căutare de senzațional, vinul orange e prezentat ca un rezultat al nu se știe cărui pretins accident oenologic apărut în timpul unor neprecizate experiențe legate de vinurile bio. Același tip de presă mai afirmă că vinul orange ar fi apărut când producătorii de vin (nu se știe care) și-ar fi propus să facă un vin fără intervenții străine privind filtrarea și stabilizarea lui. în lipsa unor detalii clare, acestea rămân, cel puțin deocamdată, simple speculații.
în schimb, știm sigur că avem de-a face cu un vin obținut din soiuri de struguri albi, dar al căror must e lăsat să fermenteze pe boască și, apoi, este tratat ca un vin roșu. Altfel spus, este o inversare a tehnicii de obținere a roseurilor, unde mustul strugurilor roșii nu stă decât extrem de puțin în contact cu pielița și este vinificat „în alb”.
în final, vinul orange are o culoare stranie, ușor portocalie și un gust intens, mai corpolent. Dacă mai este și nefiltrat, e destul de asemănător cu vinul de casă. La fel ca și roseul, are o durată de viață foarte scurtă. Trebuie pus foarte repede la rece și, dacă este depozitat incorect, se depreciază imediat.
VEDETELE PORTOCALII DIN PODGORIILE MIORITICE
în 2014, Constantin Stratan, proprietarul Cramei Equinox din Republica Moldova, a produs o ediție limitată, de numai 2.500 de sticle, de vin orange. Vinul impresionează prin arome de caise uscate, zestă de portocale și infuzie de ierburi aromatice. Gustul său sec, este plin și este susținut de o bună aciditate și de tanini moi, în perfect echilibru cu cele 13,8% vol. alc. Este numit „5 Elemente”, deoarece a fost creat din cinci soiuri: Fetească Regală (34%), Fetească Albă (32%), Băbească Gri (18%), Pinot Gris (11%) și Chardonnay (5%).
într-o altă extremitate a spațiului românesc, în nordul Ardealului, Crama Liliac a lansat anul trecut o ediție de 2.000 de sticle de vin orange. Realizat 100% din Chardonnay, orange wine-ul de la Liliac are o durată de viață foarte scurtă, de aproximativ șase luni și se adresează curioșilor și oamenilor care vor să încerce lucruri noi, celor care merg pe ideea de vin bio, după cum afirmă Simona Mardale, Sales & Marketing Director al Cramei Liliac.
Rudolf Krizan, oenologul cramei Liliac, spune că acest tip de vin, fiind nefiltrat, este foarte asemănător cu vinul de casă și că ar avea un viitor în bucătăria moleculară, la fel de nonconformistă.
