Strategii de dezvoltare a turismului de sănătate din România

România se pregătește pentru deschiderea granițelor serviciilor medicale la nivelul Uniunii Europene, prin dezvoltarea turismului de sănătate – acesta a fost mesajul transmis de Ministerul Turismului, în cadrul Forumului Național pentru Turismul de Sănătate, desfășurat la Iași, în perioada 18 – 20 noiembrie a.c.
La eveniment au participat peste 50 de specialiști români și străini din industria medicală, a serviciilor balneare și din turism, temele abordate vizând subiecte referitoare la turismul balnear românesc și direcțiile sale de dezvoltare în contextul european actual, marketingul turismului de sănătate și importanța actului medical pentru dezvoltarea unei comunități.
Emilian Imbri, consilier personal al ministrului dezvoltării regionale și turismului, a declarat că instituțiile implicate în domeniu se pregătesc pentru a veni cu o ofertă care să poziționeze România în rândul liderilor europeni pentru serviciile de sănătate, odată cu liberalizarea pieței medicale în spațiul comunitar: „Suntem într-un moment critic în ceea ce privește evoluția serviciilor medicale la nivelul Uniunii Europene pentru că, în anul 2013, va avea loc liberalizarea acestor servicii, iar orice european va putea să se trateze oriunde dorește în țările membre. România a început să se pregătească încă de acum pentru a face față acestui moment, prin dezvoltarea turismului de sănătate. La inițiativa MDRT, principalele instituții publice implicate în domeniu (Ministerul Sănătății, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Colegiul Medicilor din România și Casa Națională de Asigurări de Sănătate) au semnat un protocol și lucrează în prezent cu industria de profil pentru a putea veni cu o ofertă de servicii adecvată atât pe componenta medicală, cât, mai ales, pe cea balneară, spa, wellness, anti-aging etc. Resursele românești în domeniul balnear sunt imense (România deține o treime din resursele de ape minerale și termale din Europa), la fel și potențialul de dezvoltare a acestor servicii, de aceea am decis să acționăm din timp pentru ca anul 2013 să ne găsească pregătiți să facem față noilor provocări. În țări dezvoltate, turismul de sănătate aduce aproximativ 3,4% din PIB, iar în România se poate întâmpla la fel, și atunci de ce să nu exploatăm acest potențial?”
La rândul său, directorul Direcției de Dezvoltare Turistică și Marketing din MDRT, Octavian Arsene, a vorbit despre infuzia masivă de investiții din ultimii doi ani în infrastructura turistică, inclusiv în cea balneară: „Acțiunile de tipul master-planului pentru dezvoltarea turismului, hotărârea de guvern adoptată anul acesta care stabilește statutul de stațiuni balneare, grupul de lucru format din specialiști în turism și sănătate, dar și din reprezentanți ai autorităților publice locale, colectiv care se reunește aproape lunar, precum și alte acțiuni de acest tip reprezintă doar o parte dintre eforturile făcute de minister în ultimii ani pentru acest domeniu. Un element și mai important sunt investițiile masive în infrastructura turistică, inclusiv în cea balneară. Pentru aceste investiții există două mari surse de finanțare – fondurile europene și cele guvernamentale. Din fonduri europene, pentru Axa 5.1. „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și crearea / modernizarea infrastructurilor conexe”, dintr-un buget disponibil de 235 de milioane de euro, au fost contractate în proporție de 93% din fonduri, iar, pentru Axa 5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale și pentru creșterea calității serviciilor turistice”, dintr-un buget de 330 de milioane de euro, avem, în prezent, o contractare de 68%. De la bugetul de stat, doar în infrastructura balneară, în ultimii doi ani, am investit zeci de milioane de lei în cele 15 proiecte majore pe care le dezvoltăm. Sunt investiții deosebit de importante, absolut necesare pentru dezvoltarea turismului românesc”.
Directorul medical al Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie „Ana Aslan”, dr. Gabriel Prada, a menționat, în cadrul forumului, că industria medicală și turistică din România are nevoie de inițiative, precum cea a MDRT, de dezvoltare a turismului de sănătate: „În 2025, unul din patru români va fi vârstnic, adică va avea peste 65 de ani; același fenomen de îmbătrânire a populației se întâmplă și la nivel european, de aceea este mai mult decât binevenită inițiativa ministerului. Trebuie să refacem structura de geriatrie din România și avem nevoie de astfel de inițiative.”
În cadrul Forumului Național pentru Turismul de Sănătate a fost organizată și Conferința Internațională „Turismul de sănătate – un turism responsabil”, la care au participat specialiști din Grecia și Italia, printre care și directorul Școlii de Management în Turism din Trento (Italia), Paolo Grigolli.